Feeds:
Posts

35168-leafandpaper-listtext.1200w.tn

Originally titled The Voyage of the Mayflower, this made-for-TV historical drama was, not surprisingly, first telecast as a Thanksgiving special. In the tradition of the 1952 theatrical feature Plymouth Adventure, the film meticulously recount[s] the journey of 103 Pilgrim „separatists” from their religiously restrictive English homeland to the shores of the New World. The dramatic crux of the film [is] manifested in the conflict between mercenary, untrustworthy Mayflower captain Christopher Jones (Anthony Hopkins) and idealistic but tough Pilgrim leader William Brewster (Richard Crenna). Also incorporated in the narrative are the intertwining relationships between Miles and Rose Standish (David Dukes, Trish Van Devere), John Alden (Michael Beck), and Priscilla Mullens (Jenny Agutter).

The film is recommended by NEA and me for my  virtually romanian friends. My little gift  ( thx to U2B ) on this day , for more understanding why we celebrate this day .

 

Azi , dupa cele cateva ore de voluntariat, la un shelter, o mana de ajutor nu strica si nu ia blazonul nimanui , voi continua munca ,tot voluntara, acasa, la aragazul care nu suporta doua funduri de muiere in acelas timp , sa termin preparatele pentru maine , la masa de Thanksgiving . Urmeaza pix…..

Iar eu aduc multumire acestei zile ca sunt (inca) aici cu voi si pot sa impart gandurile mele rascolite de vant .

Multumesc celor care au fost cu noi la bine si la  rau . Care ne-au sustinut moral, cand totul se vedea pierdut .

Multumesc acestei tari  , chiar in momentele  ei de  zbucium   politic , uman , neinteleasa de multi , hulita or invidiata de altii .

Multumesc  oamenilor de oricare origine care au inteles ca aici si doar aici in America poti sa  fii  liber , sa crezi  cu adevarat in aceasta libertate, sa fii ce  ti-ai dorit . Sa fii OM.

Multumesc   cadrelor medicale americane si doctorilor americani  de toate  natiile care, au avut  grija de viata  celui de langa mine sa nu se stinga in sase luni , cum se credea  acum 5 ani .

Multumesc  la toate zambetele si amabilitatile care-mi incruciseaza ziua, chiar de-i innorata.

Multumesc copiilor care, s-au realizat asa cum au vista cand erau mici .

Da, s-a putut . Si  soldat si  cadru medical . Unul repara ce strica celalalt 😉

Multumesc  Andrei ! pentru tot ce ai realizat , cu risc  si teama in  sufletul celor  dragi tie . Especially Thx, for Olivia Grace 😉 and My favourite daughter in law , Amy. xox.

Multumesc Twodoor 🙂 ca ai rabdare  cu noi. Dar daca mai bati in usa ca gestapoul , or STASI, or KGB ul….o sa-ti intorc *surprisa*  in ziua ta libera  la ora 4 am .( tinnitus nu inseamna ca-s surda. I do have high expectations )

Si cum se zice : *ce-i mai bun  la urma*or *pour la bonne bouche*: Multumesc Omului de langa mine ca ne suportatm la bine si la greu de… ….ani ( am uitat ) ,  ca imbatranim inca  zambind la greu , si nu ne scarbim chiar de cele cateva kg  acumulate de-a lungul bataliei  sassy .

May God Bless all of you !

Happy Thanksgiving !

VIDEO by InternetPilgrim

Advertisements

Raluco, ” bine ai revenit in cea mai frumoasa tara din lume ”

 

Să vă utați diseară la film, la 18.30 dau pe TVR „Brașov 1987. 2 ani prea devreme”, documentarul despre revolta muncitorilor. Taximetristul e îmbrăcat în șubă, din spate arată ca un Lenin în palton, tăiat de pe soclu și mutat pe scaunul din față al unui logan. Are o voce mică, pe care o scoate […]

via Muncitorii arestați trebuie să moară — feher

Stranut, tusesc , imi curge nasul ca Potomacul , capul imi vajaie a nu-stiu-a-cata-sonata, aud voci …( ultima chestie ar putea fi taiata la montaj )

Hubby imi prepara o fiertura de ierburi miraculoase , de scos nalucile din mine, ma priveste pe deasupra ochelarilor si mustaceste…

-Nu stiam ca in Rai poti avea atatia pitici.

-Am un milion , cu cozi rasucite care se plimba pe mine , prin par, pe piept si nu cred ca sunt doar pitici , uite, una neagra ca smoala , cu niste carti in spate si cu un plaivaz , imi ranjeste cordial .

Cand  s-o intampla asta , nu e de-a  buna ; ori te cauta doamna responasbila  cu seceratu’ ori iti iei barbatul la omor.

– Altul  , in coltul de sus , se priveste intr-un ciob de oglinda si-si da cu zeama de dude pe  bot , ia .

Unul verzui   se apropie de my hubby si el uita sa amestece  fiertura magica de ierburi  de alungat piticii.

Ma ia  cu ameteala, dau sa zic ceva ; nu pot si incepe un cutremur . Hubby ma zgaltie cu temei , de-mi cade  colbul de pe  aripi .

-Ce pitici ai de  tremuri , auzi, numai Tu puteai sa ai un suflet mucios cu febra , cred ca ai ceva la tigla. Incepusesi sa reciti .

Am eu un leac : tuica fiarta , prisnite cu sa-ti sara mustarul , ceai de vrajitor .

Hai , lasa piticii , ca nu stiu sa fac  coliva si maine am eu  programare la doctor….

ufff, n-am ce face , trebuie sa alung spiridusii .

 

 

 

22788838_3202831243075608_6387927929354895972_n

… octombrie  isi cade ploaia de frunze ; culorile imi cad din cer , mirosind   dulcele-amar de patchouli

se aduna din frunze si se limpezeste intr-o noua apa uda-miere si aur  .

Se  ridica in nori , plange, si apoi se risipeste in lacrimi- picaturi de strugur in pielita galbuie,

se lovesc de cer si se sparg in ploaie calduta.

Lumina blanda umple cerul si ochii.

Arunca-n soare si-n pietre si-n zile scurte .

Apoi cade pe  frunze in ploaie  marunta.

c700x420

ferestre si usi….

Unele s-au deschis larg , altele au ramas nemiscate , mute, surde or oarbe .

Pe altele le-am inchis eu , trantit or  incet.

Pe unele le-am impodobit cu flori ,or am cantat colindul vietii cu leru-i-ler si sanie cu zurgalai.

In spatele fiecareia , am lasat bucati de viata , de suflet , am daruit si am fost daruita .

Doar la poarta ta am  venit cu inima in palme , am ingenuncheat oferind cupa mea de clipe neindraznind sa ridic ochii .

Ai ras a neincredere . E prea putin ce-mi oferi , mi-ai spus, mai cauta , poate mai  gasesti ceva. Am scotocit cu sarg si- am gasit 68 de porti – ferestre…

In spatele niciuneia nu -mi gasesc adapost la locul meu . Doar la poarta Ta .

 Si plec mai departe ; mai sunt porti si ferestre , apoi tacerea , uitarea -poate  nu ultima , mai sunt usi si ferestre de deschis .

E inca toamna mea . Toamna, toamna, vulpe roscata . 

 

Fiecare an ma surprinde nepregatita.In fapt de mult e doar o zi obisnuita . Nu stiu cum o sa supravietuiesc de aici inainte fara sa inversez cifrele . ( ha-ha , sa vezi hahaieli la anul)

Au fost zile în care am scris  ne intrerupt, aruncandu-ma pe taste ca un copil pe pachetele cu cadouri , tipand de placere cand traiam bucuria unui joc de cuvinte, scriind  randuri pentru oamenii care treceau pe sub fereastra mea. Adancindu-mi degetele în visurile lor nescrise, tastele incepusera sa aiba ticuri in fantasmele lor. Eu insami am trait cateva vieti din pixeli, incercand sa fiu o anonima nesingura.

Am fost de fata atunci cand soldatul universal valabil i-a tras un glont de cuvinte in cap poetei invizibil risipitoare, dupa ce l-a insultat, l-a alungat si i-a spus: * I’m 294ever*….hehehe

O   mana socoteste pe abac lumina  mea  de- opal , impingand intr-una , ca bilele pe firul de bumbac – cand soarele , cand  stelele , cand luna .  Nicicand n-a  tremurat  ,  nu s-a ‘ncurcat in albul de  opal , ca sa le numere din nou , iar de la  cap….

Sa-mi fie toamna blanda, si mereu surprinsa ca azi . 🙂

Mai incerc si anul ce va sa vie ….

*ala mare*

 

rrr

Tx , stay safe ! And is not September ,yet .

Hai sa intampinam sezonul hurricanelor .Incepe la 1 septembrie, odata cu *Laborday*, cam ultima escapada de vacanta ,daca tot ai amanat-o.

De cate ori deschizi TV ul , ai sa vezi un /o meteorolog stand in fata unei harti  cu o galusca mare , rosie, plutind undeva, pe coasta Atlanticului or in golful Mexico si incurajandu -ne meteorologic:

*nu intrati in panica

*poate sa te ucida

Da, sezonul huricanelor este  *distractiv*, iar daca nu esti familiar cu el, sezonul , te gandesti ce sa faci sa fii pregatit pentru *ala mare*.

Cel mai simplu este sa te consulti cu peroane care au mai trait astfel de evenimente ca  Isabela ,Irene or Ivan ,  ( hmm,  o multime de *I*) chiar daca  anul acesta il /o  cheama Hermine. Acum Harvey .( astea vin alphabetically)

 

In urma experientelor trecute e bine sa  urmezi trei pasi esentiali:

#1 cumpara apa si mancare pentru cel putin trei zile .

#2 incarca masina cu ce-ai cumparat siii

#3    tintind nord ,conduci pana in Dakota de North or Nebraska si stai acolo pana  la Halloween .

Alte  sfaturi practice: sa ai *asigurarea la huricane*.Este  esentiala si nu-i scumpa daca ai o casa *resonabil  bine construita*si  traiesti  in Dakota de Nord or Nebraska.

Aceasta  hartie importanta sa fie ambalata in plastic si pusa intr-un loc sigur caci , de cele mai multe ori ,NU Tu o  gasesti primul….

Pregatari importante :

#1-casa  sa  aiba obloane la toate geamurile si usile ;iar daca  vine*ala mare*, chiar si la toate  toaletele.Aceste  obloane sunt si ele de doua  feluri :  avantajoase si desavantajoase:

*din placaj . Avantaj : sunt ieftine si le poti tintui  tu . Desavantaj : vor  zbura la prima pala de hurican.

*obloane de metal. Avantaj : rezistente . Desavantaj : cand ai terminat, o sa ai mainile sangerande si ranite pana  in december, hai ,  unii doar pana la Holloween .

*obloane roluite . Avantaj :   foarte rezistente ,usor de manevrat . Categoric , iti  protejeaza bine casa. Desavantaj : trebuie  intai sa-ti vinzi casa ,sa ai cu ce le  plati.

*ferestre rezistente la huricane . Ultima descoperire in materie de tehnologie.Arata ca ferestrele obisnuite, resista la huricane si tornade ! Poti  sa fii foarte sigur caci , asa ti-a spus vanzatorul. El traieste, desigur, in Dakota de Nord or Nebraska.

Cum meteorologii iti  amintesc din 1/2 in 1/2 h ca furtuna se apropie, tu, ti-ai securizat casa si e timpul sa-ti ancorezi toate acareturile din curte: grill ul , ghivecele cu flori ,furtun, grebla, mobila de deck si rudele or amicii care  te viziteaza .

Cel mai usor este sa bagi toate astea in  piscina , inaintea furtunii, iar  daca n-ai piscina , construieste una ,repede, repede. Nu de alta , dar , huricanele transforma  aceste acareturi in arme mortale. (Daca   ai  arme mortale in  curte, nu te impacienta ,oricum furtuna le va  transforma in  obiecte inofensive, bune de fier vechi, nou)

Dupa ce  te-ai asigurat ca toate de mai sus  sunt bifate,asigurate or tintuite , e timpul sa  revezi *planul de evacuare*. Vezi intai daca  locuiesti in  *zona joasa*. Cum ? citeste ce stat scrie pe tablita masinii. Daca e Fl , SC , NC, Va or Md.  sigur esti in*zona joasa* adica in calea huricanelor.

Ideea de a avea  un plan de evacuare este sa nu te prinda  furtuna in casa. De prins tot te prinde ,dar intepenit in trafic cu alte doua mii de masini . Bonus, nu esti singur !

Ce-ti trebuie daca evacuarea nu-i obligatorie?!?

Chestii.

Chestiile  le cumperi in ultimul minut : mergi la*pravalia baietilor*unde asisti la o adevarata batalie pentru ultimile lanterne or baterii ramase in rafturi caci , precis ai nevoie de :

*23 lanterne

*baterii in valoare de $175 – care descoperi ca sunt o marime gresita  in momentul cand   cade curentul.

*clor-( nu stiu la ce  naiba trebuie. NIMENI nu stie la  ce trebuie in caz de  urgenta dar e traditie .- Ia ,la naiba,  macar un  bidon .

*57 deodorante.

*un cutit mare , ca acela a lui * Rambo*, pe care-l  legi la picior. De fapt n-are trebuinta in furtuna , dar da bine.

* bani or diamante , ca dupa ce  trece  nebunia  sa cumperi un generator, de la cineva cu o figura dubioasa.

Toate acestea sunt doar precautiuni de baza . Furtuna  scade or creste in intensitate  de cate ori deschizi TV ul si vezi meteorologul de servici, transmitand live ,pe un fundal de ocean furios , spunindu-ne sa stam departe de el ,  de ocean .

In acele momente  nu mai ai nimic de facut , doar sa te rogi  sa nu fie  *ala mare*.

 

 


Fiti gata sa dansati goi pusca in strada caci ,s-a descoperit , in sfarsit, ceva ce omenirea visa de mult si nu credea ca s-ar fi putut intampla in viata asta.

O compilatie intre ce am citit si ce-mi trece mie prin cap….

Da, avem in sfarsit un broscoi care leviteaza.

Nu inventenz nimic . Scrie la stiri . Niste cercetatori , nu de oricare ci British si Dutch * have succeeded in floating a frog in air* , intelegeti , da?! au reusit sa faca o broasca sa pluteasca in aer . WOW. Ei au realizat acest fenomen folosind magnetismul.

Ce-mi mai amintesc eu de la clasele de fizica , este ca magnetismul este o forta puternica ce atrage diverse * chestii* pe frigider.

Magnetismul este unul din cele sase forte fundamentale ale universului , celelalte cinci fiind : gravitatia, banda adeziva, vaicaritul , comanda de TV si forta care trage cainele in lesa cand il scoti la plimbare si nu raspunde la nici o comanda .

Tot din descriere aflu ca acel camp magnetic , de a facut broscoiul sa leviteze , era * a million times stronger than that of the Earth*- Intelegeti ca si mine??! , da, …era de un milion de ori mai puternic decat cel al pamantului si broasca nu dadea niciun semn ca ar deranja-o. Ba chiar se parea ca-i placea sa pluteasca in acel cilindru . Dublu WOW .

Nu-s cercetatoare ,dar la *showed no signs of distress*, ochii mi s-au facut ca la broasca.( si mi-a amintit de experienta la biologie cu broasca si electrodul ce facea sa zvacneasca piciorul broastei ,iar eu , viteaza, inchideam ochii de spaima )
Este o broasca , ce se asteptau acei cercetatori sa vada , auda ?? Sigur nu arata emotie , ce ar fi trebuit sa faca broscoiul ? doar are o expresie faciala ca a lui Kermit, or ca Jean- Claude-Van- Damme ( or pe acolo) cand se bate cu dusmanii.

Ce sa fi facut saracul broscoi ? sa planga ? sa sara din acel cilindru inchis direct pe taste si sa apara pe screen * OaaaK, Ma Dooooare *??

Nu , nu stiu ce simtea acea broasca, de aceea sunt sceptica .Nu trebuie experimentat pe nici o vietuitoare , mica or mare.

Sa se calculeze pana la extrem. Abia atunci, poate, levitatia magnetica este sigura si nedaunatoare.

Iar mie imi trec prin cap aplicatii fantastice in lumea reala. Sigur , cu ideile mele, lumea ar fi un loc mai bun :

Prima idee : sa scoti copiii din pat, dimineata, sa ajunga in timp la scoala .
Se stie doar ca atractia dintre pat si copil este de 75 de ori mai mare decat gravitatia .

Multi parinti incearca sa depaseasca aceasta forta cu batai in usa, strigand amenintari ineficiente ca : O sa intarzii la scoala , o sa fi pedepsit…..
Asta e o premisa idioata din start caci,ce copil isi doreste sa stea pe un scaun tare in clasa si sa rezolve de cate ori 7 intra in 56 ; normal copilul prefera patul .

Cum ar fi ca la 6:30 am, sa apesi un buton ce activeaza un magnetism gigantic sub patul copilului si-l leviteaza impreuna cu orice broasca s-ar intampla sa fie lang el.
In loc sa-ti irosesti timpul strigand* o sa intarzii la scoala* , o sa-l irosesti strigand* nu mai mazgali tavanul*.

Ufff, nu-i grozava ideea , poate a doua :

Sa te impaci cu oamenii care tin locuri ocupate ,pentru persoane inexistente in acel moment, la film , la stadion , in airport in restaurant, punand o sacosa or un * ceva* pe un loc neocupat.
Asa, ideea mea ar fi sa existe un monitor, cam, (doar sunt peste tot) care sa observe acesti * tinlocul * si sa activeze levitatia acelei persoane cu sacose  cu tot si acel * ceva* , asa cum pleaca o torpila dintr-un submarin Posseidon ( am vazut eu intr-un film)

Asta ar fi si eficient si comic.

Doua pasari cu o piatra .

Alta idee ce-mi trece prin cap ar inbunatati calitatea sistemului medical . Ce Obama , ce Trump ?! EU .

La recenta vizita anuala la doc, pe care eu o fac o data la sapte ani, asistenta ma cantarea, am fost socata de cresterea fortei gravitationale a pamantului , din 1990 . Cred ca ar fi necesara o forta levitationara magnetica enorma , sa compenseze cresterea gravitationala a pacientei .

Sunt sigura ca as mai putea gasi cateva idei practice a levitatiei magnetice , dar trebuie sa plec . A trecut ora de lunch si ca o persoana responsabila a acestui camp magnetic al Pamantului ,sunt intr-o atractie puternica spre…frigider .

 16998798_723373637844322_2922482845142516088_n

Putere suprema a omului este fantezia *

E soare, cafeaua costă 3 lire și mister John Cleese e încălțat în papuci de casă negri cu blăniță albă. Stă de vorbă cu Peter, unul dintre organizatorii Byline, primul festival de jurnalism din lume. Se vorbește despre atacurile asupra presei, cât de independentă e mass-media, nu sunt soluții la lipsa de bani, la lăcomia […]

via Cum miroase frica? — feher

*Of all God’s creatures there is only one that cannot be made the slave of the leash. That one is the cat. If man could be crossed with the cat, it would improve man, but it would deteriorate the cat.* — Mark Twain

P1010094.JPG

Cine se scoala de diminineata, n-ajunge departe, credeti-ma, ajunge doar un etaj mai jos, adica in bucatarie. Orbecaind,umple ceainicul cu apa , aprinde aragazu’ tranteste fluericiul ala pe foc siiii
Tarandu-mi lenea spre usa , o deschid larg , sa-mi racoreasc fata si ochii in cenusiul zilei ,   asa ca mine, dimineata, fara make up.
Incep sa ghicest dexteritatea aruncatorului de ziare: daca nu-l vad imediat in driveway, precis e printre flori or boscheti . Dreapta or stanga.?!

Na, asa ne trebuie , daca am ramas ultimii ramoliti din * cul de sac* ce-si vor stirile citite si mirosind inca a cerneala tiparului de noapte . ( Suntem  singurii care  mai prim ziarul asa- ce necaz pe aruncatorul-sofer la 5 am, doar pentru o casa )
Daca-mi mai jumuleste multe flori , o sa-l reclam, ( l-am) sa fie trimes la reciclarea de tras la tinta …. Precis imi dau o rata si mai mica , ( mi-au ) doar sa scape de ramolitii aia reclamagii .
Ei , in timp ce-mi gasesc tabietul de *Washington P(R)ost*, revin in casa, unde ma fluiera de zor ceainicul, ( singurul care mai fluiera dupa mine ) gata sa trezeasca toti vecinii.
In ziua aia cenusie , ca mine ,am simtit eu o mangaiere pe picior, ala din dreapta , si mi-am zis ca-s poalele halatului, na, ce altceva.
Rasnesc cafeaua , ( only bobe) o pun in presser, toarn apa fiarta peste si gata deschizatorul de ochi, arome si rutina de fiecare dimineata . Sta cateva minute, si eu , timp in care-mi asez lenea in fotoliu si dau sa citesc , normal , vremea ….
Deodata observ ca am companie , nu orice or oricine. O vulpe, vulpe toamna roscata.
Na , belea , asta a fost mangaierea pe picior…ptiuuuu, sper sa nu atace , daca are raby, ca purecii precis ii plimba agale.

Pun repede ochelarii ,care nu-s la indemana -cum stie tot omul- ci la in-de-gat, fiind agatati permanent de gat. Si ce sa vezi , vulpea nu-i decat un cotosman mare si bland care sta si se mira si el de agitatia mea lenevoasa.
Habar n-am de unde vine si ce poveste are caci, aici in satul meu , animalele domestice nu umbla brambura pe strazi si se strecoara in casele omului.
Mai incolo am aflat ca vizita trei vecini.
Saracul , era ranit , avea sange pe blana si zic sa-i dau primul ajutor . Il iau in brate , sta put, si hai la baie, in chiuveta mare .

Aici aplic ce stiam din copilarie cand, adunam toate , ehh, exagerez, aproape toate, matele pricajite pe care le spalam, le deparazitam , pana ce am fost ameninta  de maman ca ma desmosteneste daca….bla, bla  bla.

Le bagam in apa calduta cu shampoon, iar purecii se ridicau la suprafata apei, ( de fapt sareau )se inecau si spalam si lighioana.
De data aceasta, insa, sangele vazut nu era o rana ci o capuse explodata….yuukkk.

Repede manusi si cautat * vulpea cotoi* de paraziti cu penseta.
Huh, mi-a luat ceva timp dar, i-a placut in apa.

Curat, mirosind frumos, uscat partial, in prosop ( ce a ramas al lui ) si-a scuturat corpul mare si roscat , a dat o raita prin dormitoare , a coborat imperial si s-a asezat pe treapta unde deja batea soarele. Umplea toata treapta.

P1010024.JPG

Acela a ramas locul lui, cativa ani buni . Ani in care ne vizita in aceeas maniera; lovit,sfasiat pe urechi, cu ciulini in blana. Il spalam , il hraneam se odihnea toata ziua si seara se proptea langa usa. I-o deschideam si dus era cateva zile.

O data mi-a adus chiar un cadou , un robin killarit, mi l-a lasat  la picioare , mandru.
Ceilalti vecini doar il hraneau ; nu indrazneau sa-l ia in brate . De spalat , nici atat

La noi era SPA. Cativa ani , pana cand n-a mai vizitat pe nimeni…
Raspundea la Sharky .

copacul Eu

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
<img src="

Sunt un copac batran , scorburos dar inca falnic .Am mai multa viata in mine, acum , decat pe vremea cand eram ramurica de mar paduret.Am ramas doar paduret , asa, sa sperii oamenii.

Primavara , ocrotesc joaca si cantecul pasarilor ; vara , la umbra mea se odihnesc drumetii ; toamna ma imbrac in cele mai frumoase vesminte si ma zgribulesc pana ce si ultimii locatari pleaca .
Uneori, pleaca si nu se mai intorc . Cred ca i-am speriat cand mi-am scuturat crengile.
Dar nu-mi pare rau,ma fac doar nostalgic caci ,raman mereu cei ce ma iubesc .

De ceva vreme , prin scorbura cotloanelor mele , se plimba o veverita or mai bine zis topaie .(cum ar zice Indy) . E doar un ghem roscat or gri or negru. Are multe surate. Cand topaie, o simt ca pe inima si ma bucura s-o stiu acolo , inlauntrul meu , o viata mica intr-una mare …

Frunzele mi s-au dus purtate de vant in cele patru zari . Dar mai am ( inca) bratele- crengi ramase ca intr-o ruga , spre cer .

Imi simt inima trista si-as vrea s-o bucur .
Asa am chemat toti licuricii sa locuiasca in scorbura , pentru veverita -inima , sa le le fie stele
.14114853_1290239430987319_213250152842185841_o

SoHo

 

Recunosc , nu am un stil de viata sofisticat. Nu ma distrez toata noaptea la baruri cu oameni care au parul vopsit in culori fosforescente adunat perie pe mijlocul capului . Idea mea de o seara nemaipomenita este sa ies la 7:45 p.m undeva unde gasesc o inghetata de iaurt cu un mot de chocolate , neaparat fat free si sa ma plimb …. on the wild side…

Traiesc intr-un cul de sac linistit unde, singurele sunete ce te fac sa ridici ochii pe cer, sunt ale gastelor canadiene ce ne survoleaza primavara si toamna. Apoi se odihnesc pe pondul si parcul din spatele casei. Singura nefericire este , insa , ca lasa ca toate fiintele care n-au LOO, un mers pietonal ca mersul-sarit al piticului pe alee , pana la prima ploaie ce spala LOO- ul bio.

Folosesc acelas stil de moda, comod, din 1967 si cred ca am nenorocit piata modei cu monotonia culorilor mele, exceptand chilotii care, sunt multicolori.

N-am folosit tattoouri or inele care sa-mi gaureasca fata, tot asa cum nu cred ca as vrea sa-mi bag un scorpion in nas.
Cu alte cuvinte ,sunt , din punct de vedere cultural, o persoana tot atat de interesanta ca un sandwich cu branza feta cu mayo si o frunza verde . Verde salata.

Recent am petrecut un weekend in fascinantul district SoHo . Pentru cine nu stie , SoHo e asezat in New York la sud de strada Houston , care efectiv inseamna :*So,-How-Do-You-Eat-With-Those-Rings-Through-Your-Tongue?*

Am stat la niste prieteni buni, intr-un bloc cochet, care de cum am ajuns ne-au inmanat un teanc de instructiuni, foarte detaliate , de folosire a codului deschis/inchis al : alarmei de apartament , usa de palier,draperii,aragaz, microwave, TV, combina de sunet si lumini; pornit/oprit apa.Aplaudat la veioze . O data , de doua ori , de trei ori, depinde cata atmosfera vrei sa-ti faci…huh

Personal , n-am lansat nicio racheta nucleara impotriva Moscovei , dar va spun, cred ca e mai putin complicat decat teancul de instructii cand locuiesti in SoHo.

Oamenii aici sunt foarte constiinciosi cu securitatea, altminteri incearca sa te priveasca prietenos cand astepti liftul in lobby , considerand ca precis ai o macheta or acid, gata sa-i ataci .

( Nu spun ca-i mai altfel in Wash.dc or Baltimore. Doar ca nu ne temem ca toti ar fi inarmati caci,de fapt stim ca toti sunt inarmati. )

Dar sa revin la trezirea mea culturala.
SoHo e plin de boutiquri de moda *avant garde *, care in franceaza inseamna : *vizibil din spatiul cosmic*.
Mai tineti minte cand era foarte la moda sa porti numai negru si poliester in culori de-ti deranjau retina ?! Ei bine, acele timpuri au trecut. Acum e foarte la moda tot ce este comic neatractiv, culori palid-radioactiv . Si sa nu credeti ca simplitatea le confera ieftineala, dinpotriva.

Altceva la foarte mare *avant garde* este mobila nefinisata, veche or foarte veche . Cu cat este mai deteriorata cu atat pretul are mai multe zerouri in coada. Iar mobila de gradina trebuie sa fie din metal ruginit. Cu cat mai multa rugina cu atat mai mare este patina acelei piese.

Intr-o pravalie era chiar un dulapior pentru seminte ( wow , cultivam in SoHo-nu aburim doar sparanghel), cu sertare lipsa or rupte, unde isi facusera culcus o familie de lilieci. Dupa abundenta de guano , pareau sa fi fost locuitori de cateva generatii bune.Nu de alta , dar liliecii sunt foarte buni consumatori de tantari si alte ganganii pe placul lor. Pretul acestui *fost apartament de lilieci- dulapior de seminte * doar $4,500.
mms-7337-2-683x1024

Alaturi, intr-o vitrina ,se admira un manechin imbracat in culori electrice care precis distrugeau campul magnetic al pamantului . Pantaloni bleu palid, blusa verde brotacel, esarfa mov purple tare si o panama cu pene de paun…. Nu va zic pretul , caci nu era,deci totul era de…. nepretuit .

In situatii ca acestea , ma gasesc gandindu-ma : Sunt chiar asa de nesofisticata or totul a innebunit ??? .

Si credeti-ma * arta fina* la mine nu inseamna prosopul de plaje cu portretul lui Elvis, or MonaLisa.

Acelea sunt pe catifea :)….

https://en.wikipedia.org/wiki/SoHo,_Manhattan

SoHo-Fuzzy-Images

Good Friday

Nu doar la mine in suflet reverbereaza ,azi, Bach cu atata intensitate , iar eu , de la minutul 0:39 am incetat sa mai respir .

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

/>Doamne- Eu stiu ca ne visezi . Dar spune-mi- ce boala de copil , ce suferinta iti da acest cosmar ? De ce e lumea asemenea broboanei de sudoare ce straluceste pe fruntea Ta ? Oare neantul nu e racoros ca mana unei mame iubitoare ? Nu se starneste-n toata vasta vesnicie o soapta , macar una , sa pogoare asupra -Ti, sa aline febra asta ?

De -am fi cu-adevatat, am suferi si noi de boala Ta. Trezeste- Te

in nori

Vis, spulbera-ma, doar  m-ai nascut cu capu’n nori….

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sfasie-mi mintea cu atingeri de petale,  stinge-mi lumina din priviri cu catifeaua albului . Imbalasameaza-ma in aroma ta. Iar de trec pragul or ma ridici in slavi- ca pe o Dorothy, leaga-mi la mana  fir rosu de speranta , sa pot scapa de  blestem . Doar nu se cuvine sa patrund intr-o lume  care nu-i a mea .

Dar as  ramane o primavara sa vad cum imi  rasfati tot trupul in pat de flori ,cu mangaieri pe brate si  pe umeri or adieri pe frunte si sarutari pe piept .

Deschide-mi pleoapele grele. Trezeste-ma. Da-mi putere sa schimb ceea ce pot schimba , sa accept ceea ce nu pot schimba si intelepciunea de a le deosebi .

Ce aprige vor fi pedepsele pe-o jumatate  floare- pe-o jumatate om , caci nu vii ca sa plec si nu pleci ca sa vii . Doar sa ramai , sa-mi legan visele in inaltul tau , cu ochii abia mijiti de oboseala sfanta a albului.

Si de nu-ti plac , domesticeste-ma c-o scuturatura blanda,  atarna-ma de-o umbrela , intoarce-ma pe pamant unde totu-i pamant , pamant si  cer cu  adiere secreta  de patchouli…

1493591_783386018339332_2244041188166327694_o

 


Au zacut telefoanele alea Cricket (  eu le-am ales, dragutele de ele, ei ,greierasii sunau asa cri- cri )  in casa, in loc de mobila, un an si mai bine. In timp ce eu faceam call forwarding de la birou la celular… dureros, mai ales cand esti in roaming , chit ca am 2000 de minute pe abonament. Zic catre sotul : *Suna, mai si tu sa vorbesti cu aia sa instaleze VoIP, sa mearga telefoanele, mai mare rasul.*

Ca maine, ca dupa sarbatori, ca luni dimineata acu sunt inchisi nu se poate, a trecut un an.

Azi, i-am sunat. Din om in om, am nimerit peste Jose, politicos, din cand in cand se pierdea de la telefon (cred ca alea erau momentele cand lesina el pe covor de rasul meu), l-am tinut pe Jose la telefon o ora, omul tot politicos dar pana la urma se facuse seara pe la el pe-acolo si voia sa plece baiatul acasa.

Asa ca m-a pasat la o cucoana draguta care s-a recomandat ca directorul de IT, pana la urma cucoana a aruncat prosopul si mi-a zis ca o sa ma paseze maine la niste specialisti si mai si, probabil ca toti cei in stare sa aiba a face cu mentally challenged plecasera acasa.

M-am simtit ca o branza Limburger intr-un raion de lenjerie intima. Dupa aceea, fiindca imi facusem mintea si  mana, am sunat o alta companie cu care vreau sa fac billing-ul (un soi de nota de plata ).

De data asta mi-a raspuns Dimitri (doar baieti frumosi azi) si incetisor, am inceput cu lista de intrebari. La inceput cateva, ca sa nu-l sperii, apoi mi-am lansat atacul. La sfarsit ramasese numa Dimitri, cu baioneta in coaste, prabusit zambind pe campul datoriei. *Mai aveti vreo intrebare ?* zice el cu ultima suflare. *-Da, pot sa am numarul de telefon direct… in cazul ca mai am ceva nelamuriri in viitor…*

Am auzit un suflu greu si apoi s-a asternut tacerea…

In fine, vine barbatul acasa, eu mandra ca am reorganizat cablurile. *-De ce-ai scos serverul din circuit ?* *-Care server, aa… cutia asta, nici nu stiam… da la ce-ti trebuie, oricum ? Pai a trebuit sa-l scot ca in AirPort nu era decit o gaura destul de mare ca sa intre cablul de la telefon si nenea ala, Jose, a spus sa nu trec telefonul prin router (wow, ce cuvinte mari rosteam, ce mandra m-am simtit). Din fericire hubby e politicos (si fie vorba intre noi, cred ca era si prea obosit sa se puie cu falfabeta).

A mai rotit el ceva cabluri pe-acolo, nu stiu care, ca pentru mine cablurile se impart dupa culori iar directiile la condus in dreapta si cealalta dreapta.

Maine dupa masa imi iau liber… am ceva idei si am mai gasit niste companii foarte interesante… cu numere toll-free.

surprisa

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Apoi sa fii sigur ca nu-i drum de intoarcere.

In fine, nu-i nimic ce o femeie  sa nu poata face daca-si propune cu adevarat .Roxy, umbra mea ….;)

O zi  cu semnificatie speciala trebuia realizata in mare taina.

Martisorul meu de-o viata . O perla .

Telefoanele  sunau in timpul nap ului, textmessages furisate , alertat Ks , alertat NY, alertat   roza vanturilor in cele  patru colturi de tara . Rotitele au mers uns caci , sufletul isi dorea ceva special  . Nu-i vorba , s-au nimerit  timpi liberi , vreme satbila ,  nu avalanse  or ploaie torentiala. Toti veneau ,nu acasa  ci la  hotel iar de acolo la 7:00 pm erau la crasma din  satul nostru . Urma ca dupa 1/4 h sa  apara si personajul care  ne-a  adus in starea   de  complot .

* – ziceai ca  iei un tort , si vad doua cutii . – Dragule  , e un singur tort  si niste saleuri  * … bine ca nu-i curios , caci altfel e pofticios .( erau doua torturi caci era si maine …so, no patise)

NY a  ajuns  primul la  locul faptei , a decorat  discret coltul care-l alesesem- copiii aveau masa mai departe de  a adultilor- au vrut insa sa umfle ei   baloanele  si asa i-am mai temperat un pic dupa drumul de 4 ore.

Pentru aducerea personajului la locul faptei fara sa banuie complotul,  am  apelat la o * minciuna tactica *-  ti-a placut  vinerea trecuta unde am  fost cu Scott la un pahar de vin ??* *- da*  *- Stii, m-a  sunat azi si a intrebat daca nu vrei sa….* -oh , da , a  fost dragut, lume placuta , vinul bun….

In baza  lui Scott, am urcat in masina la 7:15, dupa ce-l tachinasem pe Bebe care plecase din casa la 6:55 …* wow ,  te insori ?!?* Privirea ucigasa a zis tot  ……

La 7:17  phonul meu suna si al mare ma   intreaba:  * – cat mai aveti ? 5-10 minute  ??* – nope, only 2, bye,  kisses .

Oops, still jealousy *-de cand te pupi tu cu Scott?!?*, ha ha ha .

Nu a fost timp de lamuriri caci am ajuns, am parcat , am intrat . Lumea care  era  acolo a observat, desigur, decorul si asteptau si ei  curiosi sa vada Sarbatoritul. Asa  au inceput sa  aplaude, cand au vazut cei doi  seniori la brat . Unul se tot intreba ( in gand) ce au patit, de ce aplauda….  *- ia uite ce seamana fata aia cu Amy a nostra*….. apoi l-a zarit pe al mare care a venit sa-l salveze din mirare…. *-Uite-o si pe Roxy*…ohhhh, si imbtatisandu-l strans, l-a potolit bataile inimii care  spargeau pieptul….

Tortul ar fi costat o avere daca  as fi cumparat 70 de lumanarici  si ar fi fost o pacoste sa le stinga . Asa ca un 7 si un 0 ales de Roxy si cu  ajutorul Oliviei Grace, nepoata noastra, nu si-a dat  suflu.

Socul a durat inca doua  zile cat ne-am bucurat  cu totii si l-am  cinstit pentru cei 70 de ani adunati. Cu bune si cu rele .

Multumim dragii nosrti copii  dragi , prieteni speciali,Ben, Scott, Zach si toti Jose ii care erau Marvin or Johan or Nash.

Sambata  a fugit doar  tineretul sa se plimbe in DC , sa-si instruiasca  istoric, copiii lor .

E timpul lor ! Am uita sa le spun ca  soarele in DC in March e inselator , mai ales cand  bate vantul .  Au revenit mai rumeni in obraji decat daca ar fi stat o zi  la plaja 🙂

img_9597

 

………………………………………

Dragii mamii, daca-l vedeti pe printul ala  calare pe calul acela alb, dati-mi si mie de stire. Altminteri, ascultati aici varianta mea  batrana si plictisitoare.

Iubirea dintre un barbat si o femeie este o punte intre suflete, de aceea nici nu se plictiseste si nici nu se razgandeste. Iubirea sanatoasa nu te nelinisteste ci dimpotriva, asterne o pace adanca in inima. Nu te face sa mergi pe varful piciorelor de frica sa nu dispara, nu te obliga sa petreci ore-n sir in fata oglinzii incercand sa pacalesti curgerea timpului.
Barbatul care te iubeste face dragoste cu tine si daca-i pe jumate mort, numai ca sa nu te dezamageasca. El sta langa tine in momentele cele mai dezgustatoare ale existentei tale fizice, nu da bir cu fugitii chit ca-l sperie de moarte sangele, urletele tale de femeie in dureri sau abisurile mentale hormonale.
Barbatul care te iubeste nu-i de piatra, sigur ca vede femeile frumoase din jur dar are grija ca tu sa te vezi si mai frumoasa decit ele.

Ochii lui sint oglinzi magice in care tu esti cu zece centimetri mai inalta si cu zece kilograme mai slaba.
Barbatul care te iubeste plange in bratele tale daca este nefericit in timp ce bratele devin miraculos de incapatoare. El te face sa vrei sa fii un om mai bun.
Dragii mamii, nu va irositi viata cu barbati or femei irelevanti/e si temporari/e, asteptati-l pe acela/aceia relevant/a si definitiv/a.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

DA, mosule , te iubesc si la 70 . Si sa stii ,Scott nu ma pupa , e doar un alt copil al nostru …. adoptat  .

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

*… Peste tot e numai pamant si pamant si pamant…

Gandul nu ma mai stie cum sunt

dar ti-oi aprinde, in palmi , flacari verzi…*

E aproape  1 Martie – ziua femeii . Cineva mi-a  oferit un buchet de zambile albe . Altcineva povestea un gura mare despre * buci*, iar eu imping la 70…

Am observat ,  azi , multe femei parfumate, coafate, margelate, pe tocuri , bibilite . In astfel de zile mi-e mila de omenire dar mai ales de ELE .

Privindu-le , ma gandesc ca un vanzator de iluzii si-a scos taraba pe strada principala, pentru a patra oara in an . Intai pentru Valentine’s , a doua oara pentru Dragobete , apoi  de 1 martie , iar pe 8 – La multi ani – din nou  ! Si gata .

Pana la ziua  voastra de nastere  puneti la pastrat trei vorbe bune ,  zambilele la presat si in  deget un inel . Si  vopsit-va parul , unghiile si taraba aia veche.Puneti-va inima in  ghips , nu cumva   sufletul pe tava . * fii barbata, Zoe*. Mai bine faceti o friptura . Or niste schnitzele, or …gogosi .

Peste cateva ore voi zambi si eu. Corect,simplu, feminin , dar nu voi simti ca este ziua mea . Caci nu este . Nu-mi plac zilele  pregatite , planuite, asteptate .

Ma intamplu firesc , ma pregaresc in fiecare zi. Fara liste . Il am am doar pe *aici* si pe *acum* si pe *EL*

*…ma rog de soare sa ramana rotund, ma rog de luna sa ramana distanta si fara de  viata, ma rog de  ea sa-si pastreze circurile intocmai…*

409611_480886575255946_1438715379_n

De la mine, doar amintiri marcate de inceperea clasei cantand imnul rusesc. Ca dupa 8 ani de  rusa tot ce mi-a ramas a fost tragerea biletului norocos la examen ( da , am fost ultima generatie care dadea examene la 7  materii ) la sfarsit de 7 clase  si tot atatea la bac – iar daca urmasesi umanu ‘, firesc la rusa, l-am tras la bilet pe * Anthon Pavlovici Chehov,care … radilsia na Beregu Azovscoe Moria . Si cu  atata rusa am cam  ramas.

Apoi , m-au  fascinat declaratiile rusilor *care  au  cea mai romantica si melodioasa limba din lume “, iar mie imi pacanea in  urechi doar * kakaia  – pisaia si izmenitsia*…

Si iata cum m-am  *razbunat * sincer , cu  malitiozitatea care-mi umfla obrajii de muuulti ani  :

* Intr-un drum spre un  * renaissance festival* in satul meu , oprim sa luam gas  si , intindem pe  hoodul truck ului  harta statala ( care era cat un steag – nu se inventase GPS si smart phone ) sa ne orientam . Cand, deodata se  apropie de noi , venind  din fata,  ( deci vedere integrala) un tip, nici prea -prea , nici foarte -foarte , dar cu un zambet lat si vesel ,asa, de weekend,cu o agenda in mana , masaura aia classica , stiti voi , A4.  Deschide gura  zicand,( nu hi ,nu hello , please or alte fleacuri de astea care pe mine ma pun 1-2  in*attack mood *)  cu acel *I* moale inconfundabil  urechilor celei care n-a   reusit sa se imprieteneasca cu materiea obligatorie ,din care  au ramas   doar marii scriitori , imnul si….stiti voi .

*- stiti,  am o harta mai mica si nu pot vedea bine …..*

oops, greierasul de pe umarul drept( al cu bretelute si fundite) ,a inceput sa topaie si impingea vorbele spre iesire cu  bucuria platilor din  acei*100 de ani de singuratate* ;

*- Da, stim, harta  dumneavoastra e   mult mai mica  acum …*.

Zambetul lataret  s-a ingustat , ochii s-au holbat rotund , gura  a dat sa termine :* da de unde…??* si s-a  grabit sa plece in pas saltat .   Precis o fi gasit  pe altcineva sa-l orienteze. Nu Roman .  Eu insa mi-am castigat rasboiul 🙂 “

oh ,cat pe ce sa uit ( poate nu  ti-e strain )  acel 1980 hockey game la  winter Olympic….unde de 6 ani rusii adunau cu zdrahoni profesionisti doar goldul , sa vezi na belea ,niste amatori de pusti americani ,I-au batut intr-un sfarsit ,asa, la un floc de contesa ,si -au turnat gas in cold war ul care incepea sa se incalzeasca. Atunci am zarit  prima data luminita de la capatul…

…..Da, *ce nu te omoara,te intereste* sa nu uiti , sa nu se mai repete …

thx Feher, dar am avut asa, un urge….

Ce nu te omoară, te întărește

A fost în piață taximetristul. A protestat, futu-i în gură de mafioți, “dar doamnă, nu e cum vrem noi, e cum vrea ăia puternici, occidentu, rușii, mă-nțelegeți?” Nu-l înțeleg. “Păi doamnă, la revoluție au ieșit mai puțini oameni decât acum, mult mai puțini și tot a căzut regimu și l-au împușcat pe Ceaușescu, deci a […]

via Ce nu te omoară, te întărește — feher

good girl

16143357_768999839933347_4944696495077216036_n-001

Dragostele noastre- e-o pereche de so-sete color-ate , caldura -oase si indispensa-abile , cand se strang una-n’tra -la-la-lta, jilave si goloase , cepele carnoase si imbratisa-abile , ca nasturi rosii cusuti cu dreapta si cu stanga , leganati de-o funda rosie pe  etamina vietei.

Si de-ti vine uratul intr-o zi geroasa , zaci sub pleduri grele  si cu un ceai , or  ce ai in casa , poti oricand sa-ti plimbi inima de nasturi  intr-o reprezentatie de …marrion-ete , cu   *stiletto bottle* de la Carolina Herrera, de nu mai sti….

esti or trebuie sa fii  a * good  girl * ?!?288609

Cateodata dara , din dragostea acea-sta- iese si-un cartof , care se cam plimba sprinte-n prin pant-off .

Ca sa nu mai zburde-asa in liber-ta-ta-ta-te ,  peticim  si coasem cu urzeli pupate or strans incrusta -ta -te  in nasturii roscate…

Prin urmare si-asa deci, gestul adevarat al dragostele-lor nu se risipeste-te-te doar la o sarbatoare arbitru -rara .

Cinstit , daca manaci bomboane de chocolate or te indopi cu inghetata  impreuna cu CINEVA pe care il/o iubesti , esti  cu adevarat castiga- Thor .

Nu de alta  dar, sa nu patesti ca …ei 😉

6a00d83451587d69e201b7c7447447970b-800wi

Doyouhearmenow???

15025619_647494862099738_7898258472760943614_o

Idunnodarling….

10398088_1040133886024695_5745571480522634423_n

 snowshoe

Ieri cica a fos ger  de-al Bobotezei -de-au crapat…anticarele de carti vechi si nedorite decat de nostalgici.
Chiar si cine n-are carte,( are Kindle fire 4 sure ) are parte !
Are si el partea lui de bune si rele, ca tot omu , si nu scapa nici de primejdii, nici de surprize. Si ca tot omu’, lefter, dar cu muschii si neuronii la pastrare, ieri mi-a fost dat sa vad cu ochii mei aceasta carte mare, cu scrisul mare si cu un impresionant numar de pagini, scoasa ca la vitrina dintre alte carti mari, la magazinul de “antichitati” din cartier. Petru Popescu cu al lui *Primitif* ,tradus in limba satului meu. 415bhqzyn-l-_sx314_bo1204203200_

Mai sa-i pun piedica unui cumparator neavizat , mai sa-mi incerc talentele latente de plonjor (dar nu in limba satului meu), gata sa cumpar toata biblioteca de carti mari, numai sa n-o ratez pe asta! Da, da, inca functioneaza chestia aia mancata cu ani in urma…

N-o sa deschid cartea la nici una dintre pagini, dar o sa traduc foarte exact ce scrie pe coperta:* Primitiv este un thriller stiintific care te tine in suspans de la inceput pana la sfarsit. Bazat pe fapte reale, aceasta poveste permite o incursiune unica intr-un univers fascinant.*

Dupa cat e de sifonata, sunt sigura ca tot ce scrie pe coperta este autentic. Sau, din proprie experienta, ca a mai fost citita de o femeie in metro or bus si a fost de nenumarate ori scoasa si varata in poseta-traista de moasa comunala.. Prea arata ca un trandafir inflorit, zau! Citesc-citez mai departe ( pentru cine nu stie ) ca Petru Popescu a fugit din Romania in USA in 1977. De atunci, el a semnat sau a cosemnat mai multe filme ca Death of Angel si The Last Wave. Primitiv, al doilea sau roman, va fi adaptat pentru cinematografie.

{ Nimeni oare  in Ro nu se incumeteaza la o adaptare a lui * Prins * or * Dulce ca mierea e glontul patriei*caci de * Sfarsit Bachic * nici nu indraznesc…}

Si am mai gasit, cu aceeasi placere, volumul I al Enciclopediei marilor compozitori si a muzicii lor- a lui Milton Cross. Si-am cumparat-o nu numai pentru ca aveam deja, singur, stingher si incomplet fara volumul sus-mentionat, volumul II- dar si pentru ca nu se stie cand nu-mi merge Internetul si am nevoie urgenta de vreo informatie pretioasa fara de care nu-mi pot amesteca armonios  tocanita care , se faurste azi , pentru  toti Ionii si Ioanele. Sa ne traiti !

Si, nu in ultimul rand, pentru ca volumul I ii cuprinde pe George Enescu . Asa ger sa tot fie !

lingura_indragostitilor

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sfarsitul anului  ma gaseste mereu la introspectii si totaluri , pe care, eu personal, le detest . Dar ,opririle intre ani  ma ajuta, insa,  sa poposesc sa-mi trag sufletul, altfel risc sa deraiez. Apoi, sa multumesc celor care mi-au fost aproape ,or departe , cu  gandul , cu  vorba, cu  fapta .

Asa ca  am inceput  sarbatoarea popasului, devreme,vineri pe la ora unu pm, sa nu scap pe nimeni din colinda.  Primul  colindator   aparut *penepusamasa* , zic asta caci, masa era mai pe seara, l-am omenit , doar asa-i traditia . Apoi nu poti sa lasi colindatorul  doar * cu temelia* de sticla in doi. Atunci cand  se scotea dopul , cu un zgomot-scartait- deosebit ,special , comparat cu acel ceva , atunci cand trantesti usa la un  Mercedes nou, stiti voi ,  sunetul ala de vacuumare, intalnit doar la mergedes . Si-ti tot vine s-o trantesti , sa o auzi inca o data si inca o data….Asa si cu dopul, te indemna sa repeti actiunea. Pana cand ? pana  ce a fost  introdus mult aer in sticla . Cat ?? Pai, 1/2 .

S-a cerut o pauza , binevenita . Ora sase a venit, musafirii au sosit. Cu ei am demonstrat ca * mancarea e fudulie *si , fireste ,i-am initiat in * zgomotul dopului *. Jocul acesta de societate a fost unanim apreciat si gatat . L-au gasit la fel de asemanator cu  acel *zzhhh* din prima  jumatate a sticlei . Cand aerul a umplut 100% sticla , am zis  Grace ,  nu de alta , dar erau si alte culori ce trebuiau incercate la zgomot , pardon , la  gust . Alb la  alb , rosu la…sarmale ….

S-a cerut iar o pauza, binevenita. Au venit colindatorii- colindatori. Tot *penepusamasa*, dar surprisa a fost magica. I-am omenit , ca asa-i traditia,  chiar de nu mai era  *zgomot de dop*. Au fost alte minuni, natale , de contrabanda or smuggled goods din tara muma , gen  tuica, palinca, stiti voi .

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Cum inceputul era depasit , s-a facut o pauza, binemeritata, pana la  ziua de Craciun.Adica s-a dormit tun .Nimeni nu l-a vazut pe Santa cand a intrat pe cos in fireplace… iar . huh

Mirarea diminetei, insa,  nu a fost  cadourile de la North Pole , ci…*wow, s-a golit *.

Dupa  slujba speciala de la biserica, cine n-avea un program  fix , a mers si-a colindat pe la alte case. Omenitul a continuat, mai molcom, chiar de te imbia cu *marul in gura*. La  asa belsug , eu am ales niste muraturi ,calamamaacasa,  ceva in comun cu: * ave Caesar imperator, muraturile te saluta* ….

or *Ave Caesar imperator morituri te salutant *! Hmmm,nu mai stiu cum este corect,de , asta-s eu…

Si uite asa am incalecat pe-o sa, si v-am zis povestea mea de sfarsit de an si nu lucrurile care m-au marcat pe mine, in comparatie cu anii precedenti,(care pot parea fleacuri pentru altii). Iar alea sociale, politice , regionale or globale  , le stiti si voi la fel de bine ca si mine. Fiecare  din noi sta pe o temelie de convingeri ,principii si valori, cu o mana streasina la ochi ,contempland zarile  si alta la sale.

Cand temelia incepe sa se clatine, lasi privirea din zari si te uiti mai des sub picioare: sa nu luneci, sa nu cazi, sa incerci sa pastrezi un echilibru. Asa si eu, tot ce-am facut in 2016 a fost sa ma uit sub picioare. Uneori, ma impungea senzatia ca degeaba ma uit. Nimic nu depinde de mine.

Deci,  o sa intampin  Noul An,  cu ce depinde de mine , adicatalea cum stiu eu mai bine, cu prajiturile speciale, la care am muncit  o zi inainte si inapoi, asa, sa-l indulcesc  😉

Daca  ghiciti care-i cu crema de castane, precis ajunge si la  voi, cu toate gandurile mele bune ! Fara sa am nasul lucios si detoxificata, ca anul trecut ,( nu mai culeg stele, acum culeg  lauri ) va zic un dulce: La Multi Ani !

HAPPY NEW YEAR !

update :

wow ,  m-a nins pe pleoape … de-un bulgare 🙂 🙂

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Un templu.

…Un templu . Sus. In vale  curge raul . Lumina devasteaza echilibrul tacerei .

Pe drum , o umbra istovita intarzie impungand printre coloanele cerului gol .Iar in adancuri , ignorandu-si haina de  aparente vii , sta moarta  Tacerea…

E si pentru ei Craciun !

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

* whom shall I send and who will go for us ?* ( Isaiah 6.8)

In linistea din  jur-acordurile celui nascut azi- vuiesc in mine .

Si totusi ce teribila-ncercate , sa vad pe dinafara ochiu-n care ma desfasor , o clipa, ca un vis or o vijelie…cemetery-014  …asa a inceput :

 Aminteste , Cinsteste, Invata . Aceasta-i scopul misiunii * Coronita de Craciun * care se celebreaza in a treia sambata din Decembrie .

Multi  voluntariaza sincer si cu dragoste  de a nu  uita eroii , de a-i cinsti si de a transmite copiilor trecutul, spre a nu-l repeta .

 www.wreathsacrossamerica.org.

In  oraselelu Harrintong din statul Main , in 1992 Morrill Worcester,  avea un   business de executat  coronite pentru Craciun . S-a intamplat sa aiba un surplus de coronite care au ramas nefolosite dupa sarbatori .

Cu ani in urma cand a vizitat  *Arlington National Cemetery*  a fost impresionat de maratia  sacrificiului  suprem . De  acel loc pasnic si  sfant in linistea lui .

Asa a venit ideea sa  impodobim de  sarbatori pe cei ce ne-au daruit totul .

Din anul 2007 s-a infiintat asociatia * Wreaths Across America* o asociatie non- profit care s-a extins in 50 de state.

12342377_10153903092866336_3092594516248171986_n

National Day Calendar  December 17 , 2016

 

3 weeks….

img_4211

…pana la Craciun-pline de reclame , atractii,decoratii si o sarbatoare ce le cuprinde pe toate *Chrismahanuwhatthehelliskwanza*…

Pe langa maratonul listelor de cadouri, de bucate , de ce sa fac ,  de ce sa nu fac , de ce vreau , de ce nu vreau , de ce imi propun  si nu , adica surprisele acelea: *n-aduce anul ce- aduce ceasul* or cam asa ceva , citez din memoria scurta   trebuie sa-mi gasesc timp sa-mi pregatesc mintea si  trupul si contul la banca pentru toate festivitatile ce se rostogolesc  in trei saptamani ramase.

Drumul la marchetul german a salvat timp pretios , oboseala si idei . Dupa un noiembrie cu stress si spaime , a fost  bine venit .

Raman in programa  week #1 cu decoratiile , #2 cu mesterit omuletii  gingerbread- impachetat, expediat in cele trei colturi ale tarii, iar ultima cu*da-ne noua Doamne sarmalele noastre si cozonacii cei de toate zilele Craciunurile.

Colindele deja imi canta in cap cu zurgalai si jingle bells . Poza de familie  a acestui an nu o sa fie  , decat daca  … *ohh my lordandtyler*… cineva face o surprisa la…

Atatea drumuri sunt pe lista dar, thx Steve Jobs , ca ai inventat  stii tu ce,si pot sa targui on line,  iar* Saint Nick*  este deja la usa cu incaltarile : mai in desordine , mai in ordine , mai in picioare – fiecare cum s-a priceput …

Don’t look any further. This is my new style . Sa vie Bazarca  😉

14876494_1470192692995780_8568707485211177899_o

ohh, divagez

06221113291

Draga Santa , Saint Nick , or Mos Craciun ( or cum vrei sa te strig ),

Se para ca n-ai primit scrisoarea mea de anul trecut.Inteleg , inteleg . Scrisorile electronice sunt si aici neprevazute ,darmite in imparatiaTa, mereuinghetata.
Poate a mancat-o vreun ren. Sincer, te cred. Si mie mi-a mancat  the dog  mansetele la canadiana mea preferata. Ohh, dar divaghez.

Stiu ca nu ti-a ajuns scrisoarea mea caci ,n-am- primit- in- dimineata-de- Craciun- acel- Mini- Moritz ( alb perlat, decapotabil , V4, cu interiorul bej, de piele , ( daca  PETA nu face explozie  ) ) pe care ti l-am explicat in detalii clare ,sa nu se intample vreo greseala.

Nu , nu sunt suparata .O sa continui sa merg cn planeta asta de zeci de ani, Nissan XTerra , pana si-o da duhul . Sper sa se intample  langa curtea de vechituri . Daca  se va opri in trafic, cumva ,in drum spre doctor, stiu , nu-i vina Ta .

Nu te ingrijora de noi , o sa  fim  okay.  Precis cineva o sa vada ca schiopatez .Si apoi, poate , altcineva are mai multa  nevoie de acel Mini Moritz decat mine. Poate vreun  tanar rasfatat care , oricum nu mai crede in tine de la  cinci ani ; nu ca mine , o fidela , or fidea or caraghioasa…

Apoi ,e greu , aici , inafara imparatiei tale. Sa crezi , sa speri , sa-ti imaginezi o sanie  alunecand pe asfalt , or noroi  ,or aratura . Trasa de reni , nici macar de cai  .

Da, admit, convingerile mele incep sa se  clatine .

Acum serios, doar n-am cerut o masina sport ,frumoasa italiana. Nici n-am indraznit sa deranjez pentru vreun Land Rover nou , ultimul tip . Am ales ceva mic , dragut si convenabil , dar…

Oricum , acum nici nu mai conteaza , caci tot n-ai primit scrisoarea mea. Dar sunt  suspicioasa, un pic. Stii de ce ?! Am primit totusi ceva. Niste ciorapi , chiloti si un pullover.

Asta ma duce  cu gandul ca Tu nici macar nu vezi scrisorile trimese la Polul North.Or ai un server de toata vechitura care nu (mai poate )face diferenta din cauza de volum de scrisori; or niste secretare ciufulite ,or un centru de sortare  foarte sofisticat,ca la marile corporatii,  de  toata mandria- rusinea . Or mai grav , ai trecut si Tu pe digital. Aproape ca -mi dau lacrimile. Ufff, iar divaghez .

Santa , or Nick , or care Elf citeste scrisoarea asta, am decis sa-ti mai dau o sansa, asa , caci speranta moare ultima.
Se zice  ca Tu ai puteri magice .Am  vazut  si in filme ca Tu poti sa citesti  sufletul copiilor , ca  Tu  gandesti  cu drag la ce-si doresc ei si chiar le aduci trenulete  si ursuleti si masini. Deci, se poate…

Asa ca te rog, inca o data,vreau numai  lucruri bune pentru intreaga lume .

Si  zapada . Da , zapada . Sa  vezi cum se asterne pe un Ferrari . Daca tot nu mi-ai adus acel Mini Moritz , nici  masina sport italiana nu primesc. Nu-i asa ??

Dar un choo- choo tren  ai putea, parol.

 … la Hillwood este spectacular .  Cred ca am desvoltat un hobby in a veni aici ,oricand, in toate anotimpurile  . Ciudat este ca locul  nu prea este stiut  de localnici . De fapt, nici eu nu-mi amintesc cum l-am descoperit .
O oaza de cultura ,de liniste , de frumos, de vechi , de Rusie , in mijlocul metropolei,  totul inconjurat de o gradina in care poti sa-ti odihnesti ochii si mintea.
Mereu este ceva nou : o expozitie , un bal , o serata , un picnic . Aici  se poate vedea tot ce v-as fi povestit eu  stangaci . Si  aceste photo  sunt ale unui pro . Cum toti romanii stiu engleza , faceti o plimbare cu mine aici:
  Acum , Philip Hass , un artist contemporan  si regizor , a replicat * The Seasons*. 
Un  pictor al renascerii Italiene, Giuseppe Arcimbold ( 1526-1593) . Philip Hass a folosit materiale botanice: flori, legume, fructe si crengi pentru a realiza aceste * statui * la scara exagerata care, da  farmec de toamna, toamna , vulpe roscata…. gradinii .

Eu , photografiez neprofesional  caci, imi place sa prind momentul, sa-mi amintesc iar  si iar  cat de tare iubesc acest loc . Atat de tare ,incat de mult , am vrut sa fiu parte din acest ansamblu . Pe atunci  habar n-aveam de reguli , fapte , legi .

Cateva poze in anotimpuri diferite, nepro….

 

As fi sters praful , as fi udat si cules florile . As fi  plivit, as fi maturat, doar- doar  sa ma aleaga. Am ajuns chiar in faza de *interviu *care i-a lasat pe toti extaziati , inclusiv pe mine, de cunostintele mele in ale artei, dar mai ales in ale intretinerii ei…

Persoane dragute , zambitoare ,amabile , au avut rabdarea sa-mi vada si sa-mi ghiceasca entusiasmul pana la un punct; Punctul or intrebarea cheie, ce a lasat ambele tabere cu gura cascata .

* ei :-Cum cureti un covor fara sa-l aspiri ?

-eu  (ochi mari, huh , ce idee , vor sa fie autentici , ca in sec . 19… )- Il periem cu apa si otet iar iarna il taram pe zapada din curte sa-i invioram culorile  *

La acest raspuns neaos , din amintirile bunicii , ei m-au pierdut . Si  eu caci, n-am aflat niciodata cum se procedeaza. Nici ei n-au fost curiosi cum se curata in *romanian style* un covor vechi….

Asa am  ramas eu cu plimbatul si taratul celor care au vrut sa se plimbe in paradisul meu pierdut ,dar regasit in voluntariat.

Dupa ani , voluntariatul aici e bine apreciat oricand. Si eu 🙂

In amintirea filantropiei  M. Post . Da ,   acela cu cerealele.

http://www.hillwoodmuseum.org/about-hillwood

 

14666323_10153733688470448_3541302546421565370_n

Pe masura ce imbatranesc , imi displac confruntarile tot mai mult – inclusiv cele de idei. Mai ales cele de idei.

Nu ma (mai) intereseaza dreptatea sociala sau salvarea planetei si refuz sa-mi cheltuiesc energia in iluzii pompoase.
Introspectia e pe alocuri suficient de dezgustatoare spre a-mi taia cheful de amanare si totusi aman.

Nici nu ma mai supar pe Dumnezeu, busindu-ma cu fundul de pamant la fiecare esec – asta pentru ca ma doare fundul.

Ma ridic cu greu dupa fiecare cadere, ca dupa o boala lunga, tot ce pot spera este ca lupta se va usura intr-un final, ca voi reusi macar sa schitez gestul ridicarii in incapatanarea de-a nu abdica.

A face ceva pentru cel de alaturi nu-i tot una cu a trancani la nesfarsit despre intentii nobile.

*Sa salvam planeta, ne moare planeta*… *Sa salvam focile sau balenele sau maimutele cu popou albastru pe cale de disparitie*…

Bine, uite ce-ti propun (dupa ce te opresti din hiperventilat) : in seara asta suna-i pe batranii singuri din familie.Nu texting. Vorbeste cu ei doar asa, ca sa-i auzi si sa te auda, ca sa le spui ca-ti pasa si ca-i iubesti. Daca nu-i iubesti, invata sa-i iubesti.

Asa-i ca-i mai greu sa iubesti un batran imposibil decit o balena albastra ?
Maine, cand te duci la job, chiar daca te-ai sculat cu fundu-n sus, ai mila de cei din jur care n-au nici o vina. Nu-ti inchipui ca zambetul cu care-ti maschezi nefericirea e ipocrit doar pentru ca nu poti infecta intreaga atmosfera cu ea.

Fii tu vesel si pentru cei ce nu sint, chiar daca-ti sangereaza inima. Opreste-ti plansul pentru a fi atent la plansetele din jur. Alina-ti foamea vazandu-i pe altii cum mananca, satura-te de fericire bucurandu-te de fericirea celorlalti, odihneste-te pazind somnul celor pe care-i iubesti.
Iar daca nu poti face toate astea, atunci fa ca mine, dispretuieste-ti neputinta dar nu si potentialul, incapatanandu-te s-o iei de la capat dupa fiecare esec, cu o disperare pe care numai gandul la Dumnezeu o face tolerabila.

Durerile mari sunt mute .

P1010002-003.JPG

Da, raspund prompt anii care te apropie de tinerete . Si ce daca vechiul meu corp se revolta ?! La o adunare completa , inca da  cu plus . Or  cu minus ?!?

Corpul asta zice * multumesc* pentru stradania de a-l tine in competetie . Ba cu alergatul , ba cu numaratul de carbi si glucii ,or cu mersul . Si tot da  cu +10 adunate de-a lungul exercitiilor . Greiarasul de pe umurul drept  , ala cu bretelute si alunite ,imi tot zice ; *potoleste -te *.

Dar sunt convinsa ca exista niste creaturi mici , mici si invizibele care imi fura capul , in somn ,inlocuindu-l cu un balonas, usor, plutitor , ca un  puf .  Si totusi ,  am toate  tiglele pe  casa .

Cand esti tanar mergi la cosmetica pentru tine . Mai incolo , pentru altii , sa nu-i sperii .

Incerc sa *dau* normal .Nu-mi mai colorez parul , sunt *sare si piper * sa-mi intre bine-n cap bucataria . Imi gresez pielea nu doar cand amestec untul cu zahar.Sa nu para sifonata . Cu toate astea , nu inteleg cum in 45 minute , cat a durat plimbarea  la o expozitie,( nu , nu  ploua ) a aparut  si crescut un centimetru rebel de fir- exact in barba . huh.

Fuga , o programare la Betty , doar si aestheticiana mea trebuie sa-si tina  copiii in college !

Toate acestea parca nu-s  de ajuns . Mai exista  si asaltul progresului tehnic care , ma tine verde .

Ma descurcam   foarte bine sa  programez VCR , sa conectez speaker ul  ca un pro ,da, intai le  bagam in priza   ( si tot imi  clincane in cap vorbele lui Oskar :* femeia tehnica e ca parul in supa * sic ).

Acum , phonul face mult mai multe decat primul meu * puter* . Imi citesc mesajele pe phone (ce  daca-s de doua zile ) stiu sa  *texting* chiar cu litere dublate spre disperarea unora   ; ma uit dupa noile inlesniri si ma bucur de nimicuri.

I’m not old ! I just need re-potting . De asta au grije  fiintele…*cele mai iubite dintre  pamanteni* cu care  imi pictez unghiile si ne zou -zou .

Cant  cu  elan si bucurie  : The Clash -Should I stay or should I Go-  Pretenders- Brass in my Pocket.

Inca sunt  *hip*.  Ascult  Mark Ronson , Nick Cave , Avicii , Lady Gaga , –https://www.youtube.com/watch?v=UtF6Jej8yb4&#8230;

Ma uit la desene animate , la Game of Thrones dar si la vechituri de filme de pe vremea  cand manusile erau pana la cot . Chiar stiu ce inseamna * bae* , dammit!

Exista insa acel cult *AAPR* care ma trezeste mereu la realitate , asa, sa nu uit sa-mi adaug la snopul de ani inca unul . Stiti cum ??( habat n-aveti , nu o sa va treaca prin cap , nici mie , dar )  Asaltul cu scrisori care  incearca sa te prinda cu un tote,or reduceri pentru seniori , iar mai nou , pliante cu reclama la  diaperes.  Nu , nu pentru copii .

Toate acestea se intampla ciclic . Nu-i asa?! Casele vechi sunt acum la moda *mid-centurty modern* si foarte  dorite . LP urile, vinyl records, sunt iar  *ceva*, ca si fotografiile B&W. Hipsterii de azi sunt cum am fost eu hippy de ieri, cu fusta  lunga ,*gypsy*. Dar…

Cred ca o sa fiu okay o vreme . Pot sa ma imprietenesc cu lumea  asa cum este ea  azi . Ma ajuta zou-zou si cele mai pretioase cadouri.

Ma simt deja mult mai bine . Happy Birthday , Nana !

 

olivia-summer-001

Toti stim ce aniversam la 4 Iulie ,dar nu toti stim cum este acest picnic autentic, pana ce salata de cartofi tinuta cinci ore in soarele de july ,nu devine *food poisoning* cu bacterii ce pot fi vazute cu ochiul liber .

Dar sa nu exageram cu spaimele si sa uitam de- our Founding Fathers – George Washington, Benjamin Franklin, Thomas Jefferson,  Barack Obama , Marco Rubio si Tony Bennett -cand au aterizat la Plymouth Rock. Si mai nou  mr. Trump.  Acesta  n-a  aterizat , s-a nascut si crescut in Queens, New York  ( mai grozav 😉 )

#1 – Cand tu aterizezi *onest , sarac si fericit in America* , nu la Plymouth,ci la  alte airport uri , e un *must* sa vezi macar o data in viata   aceasta  sarbatoare  in capitala lumii,Washington DC .

Asa  am facut si noi ,  cu indrumarea  sincera  si cu ea , prietena noastra Shirley, pe vremea imemoriala cand ,  acolo , acolo la Obelisc ul din Mall se bea  bere  pana  cadea seara si incepeau  artificiile , daca nu cadeai  tu  din cauza de caldura .

Atunci am declarat ca  a fost prima si ultima  data a  acestei  aventuri . Dar se vede ca am  jurat  stramb  caci, am  mai ajuns acolo in July , nu ca  am vrut noi , dar toti amicii care  ne-au  vizitat in July- aveau in  agenda  acest * must*.

In  anii fara *must*am invatat  despre picnicul adevarat  de 4th of July care e si el un… huh…

#2-  picnicu’autentic  incepe cu planificarea menu ul . Revistele ne  coplesesc cu retete usoare  de vara si cu Martha Stewart care  stie sa  faca de toate -chiar si decoratii  din oasele de peste ramase de la  picnic ul trecut .

Dar si fara  indrumarile  ei, acest picnic * must to have* traditionalul *hotdog* care, de cele mai multe ori e usor carbonizat -si hamburger care, de cele mai multe ori e usor  crud , iar  daca incerci sa-l mananci , precis cade in cazul  fericit in farfuria de  carton si de aici in iarba , fericind  the dog ..

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

#3 -Barbatii , in aceasta zi , sunt in control  cu  gratarul caci , doar ei sunt cunoscatorii  -*stiucum*- ai  acestei  complicate si complexe masinarii . Dar masinaria , adica  gratarul , nu este  autentic decat daca e construit barbateste:

4% otel resistent la   rugina  ;

58% rugina  ;

23% arsura de la picnic urile trecute    de fapt arsura tine  gratarul  sa nu cada  

15 %  paianjeni .

Daca gratarul functioneaza  cu carbune ,*stiucum*  aprinde focul  devreme nu mai tarziu de 7 Aprile  caci ,in acord cu regulile de protectie ale  consumatorilor, acest carbune  este un  mineral care  nu arde .

In  timp ce se incearca aprinderea  carbunelui  , paianjenii se  trag putin indarat  , privindu-l pe * stiucum* – si chicotind pe  limba lor , isi plesnesc  cei 8 genunchi  cu amuzament peienjenesc .

Acesta-i motivul pentru care  multi  * stiucum * aleg un gratar modern ,cu butelie cu gaz , care porneste la o apasare de buton si face o flacara ce arde perfect. Perfect  pana in momentul in care incepe sa puna pe gratar hotdogs or hamburgers , timp in care  gazul din butelie se  termina cu un…pfffssss  al eternului obstesc .

#4 -In timp ce * stiucum* adreseaza cuvinte originale gratarului , femeile au idei  autentice  ca : sa facem inghetata de casa .

Pentru asta  e nevoie de o masinarie veche , speciala , ce o  gasesti  numai la un antique store pentru suma modica  de  $ 1.875.

Tot ce trebuie sa  faci e sa pui ingredientele si incepi sa  amesteci . Si amesteci , si amesteci, si iar amesteci , si orice  fel de ingrediente   pui  si   iar amesteci  nu  se intampla  nimic caci , savantii in inghetata   doar te-au avertizat ca : inghetata se face prin inghetare , nu prin amestecare , de unde-i vine  si numele .

Asa realizezi de ce strabunii americani au ajuns la * marea depresie*-incercand  sa  faca inghetata de 4 Iulie.

#5 Cand  copiii  s-au plictist asteptand sa apara inghetat de casa, cam 25 secunde  este momentul sa incepem un joc traditional de 4 Iulie ca : alergatu’ cu sacul . Tot ce ai nevoie, cativa saci  ,pe care -i gasesti in catalogul *J.Peterman* , pentru modica suma de $227,50 , unul . Incepi sa deslipesti copiii de pe  jocurile electronice or phone , le explici regulile  si  zici : START .

Nici nu incepe bine * fugitulcusacul* cand  primii rostogoliti ,fug inapoi la  jocurile electronice …..

 

#6 – Ora noua a sosit …. arificiile s-au pornit . Le-a  cumparat *stiucum* de la vanzatorii ambulanti ce-si aloca cei mai multi bani pe tattoo nu pe higiena .(.dar nu-i treaba mea ) din DC ,caci mai departe sunt interzise .

Se  aprinde fitilu , dar  si el e rezistent la flacara , pana se recurge la  acel aprinzator elecrtic , ca  o flacara olimpica in  miniatura .Scanteieste , fitileste, titileste  si  nu porneste . Dupa incercari repetate , aproape de renuntare , ceva fumega ,scanteiaza si partie cu doua trei sclipiri si ffffssss…..

#7- Noroc  cu adevaratul spectacol pirotehnic  al orasului care lumineaza cerul , vizibil de la *Gradina lu’ Ion*, unde ne intalnim de multi ani la rand ,unde sincer apreciem cuvintele din *The Star-Spangled Banner*scris de  Francis Scott Key in cinstea primului BBQ ,picnic national al  Americii .

La Multi Ani , America  !!!!

cosmarul

HPIM0875

 

M-am ratacit intr-o parte  necunoscuta a orasului   si  aveam nevoie de directii. Deci , normal , in capul meu , am intrebat  un trecator  care, nici n-a tresarit .Am incercat cu al doilea , aceasi reactie .

Hmmm ceva este in neregula cu mine , mi-am spus , facandu-mi rapid inventarul :

Jeans de la J Crew de  $40,  aratau bine pana la primul spalat care , i-a decolorat , sifonat , stramtat si usor sfasiat, atat cat trebuie sa dau fabulos cu moda  actuala.

Basketii  cu sireturile  desfacute , putin , cat sa nu ma impiedic.

T-shirt ul meu favorit , din 1980 , gaurit la subrat.Dar nu se vede  caci , tin mainile pe langa corp.Doar rar ,cand  nu gasesc o bara verticala in metro, trebuie sa ma atarn de cea de pe tavan.

In acel moment  se face  mai mult loc in jurul meu , ceea ce nu-i rau .

Per total  am iesit bine cu inventarul .Asa arata o multime de lume azi , deci sunt in  randul lumii, mi-am zis.

Nu-i nimic neobisnuit cu mine.Am realizat asta cand am incercat sa intreb al treilea trecator  si am observat ca  urechile ii erau blocate de niste casti enorme ,  ca  acelea de se folosesc in studiourile de inregistrari uuuffff ..

Deci asta-i ! Precis  si celelalte urechi  erau ocupate cu Bluetoothed si MP3, echivalenta moderna  a lui na-na-na-na.

Castile si ascultatul de musica nu-i ceva nou , desigur ,  doar observ cum oamenii devin dominati de tehnologie, cuplati  la priza 24/7 .

Ne departam  de contactul direct , omenesc, firesc  ( in mintea mea ) .Parca e o distrugere a culturii umane , nu incet ,  ci rapid caci tehnologia  avanseaza fantastic .

S-a renuntat la scrisul normal, invechit , demodat,de scrisori si am trecut la E-mail .

Ohh,  dar sunt matusalemica . Acum  se poarta texting . Chiar e deranjant sa suni la  telefon , sa invadezi  timpul pretios al cuiva, in loc sa-ti raspunda la  la un text cand are  timp si este convenabil pentru acea persoana .

Stiu , sunt  demodata , dar am inca tigla pe casa.Sa explic cum un telefon a devenit uman?!? : *O conectie in timp, timpul real.. O comunicare intre ton- voce -inflexiune ; inflexiunea tonului vocei care te face sa simti starea celui  de la capatul firului.*

Da , suna caraghios de demodat pe langa  LOL ! GTFO ! #smh , si apogeul  Emojii lor .

Acesta moda, pentru mine , a ajuns la concluzia logica  a Snapchat ului, o comunicare visuala APP, care e atat de impersonala si superficiala incat mesajul transmis dispare dupa  zece , 10 , secunde .Si mai sunt, sa nu credeti ca se vor opri , Yik- Yak , Whisper….

Eu cred ( de parca ar conta) ca  APP o sa  atinga  apogeul cand o sa accepte comunicare numai de la tine, cu tine, despre tine . Avatarul o sa fie o  poza  cu tine  fotoshopata instantaneu , pentru flatarea spiritului ; vocea lui SIRI o sa  ti se adreseze cu *doctor*.In caz ca esti doctor , ti se va adresa cu*onorabile*. Apoi o sa-ti comenteze ce ai scris, bazat pe un algoritm  destinat sa-ti vezi in oglinda atitudinea , adaugand  entusiasm si admiratie.

Pentru exactitate APP se va numi * buriculpamantului*or *ombilic*!

 

 

12115521_938995546160232_5889471888115671149_n

Intr-o luna , copila unei prietene ,se marita.

Viitoarea mireasa lucreaza intr-o companie de moda. Viitorul mire este manager la o companie IT .

Sunt millennials ,iar eu sunt *a young lady *mai mult decat intr-o dilema ..…

Bridal shower este in doua  saptamani si  eu n-am mai fost la asa ceva de o vesnicie.

Lumea mea e de mult *baby shower*, or  *girls’ night out divorce drinks* . or second,( no frill marriages ) 🙂

(Pentru cine  nu stie , aici se obisnuieste ca inainte de nunta,  prietenii apropiati  miresei , organizeaza o petrecere  , de gen  femenin,unde se aduc cadouri pentru  viitoarea  familie . Si viitorul mire are o petrecere , de gen masculin, deci,  gender egality .-  sa nu credeti ca discriminam )

Millennials  nu au nici ei multa experienta cu  bridal shower caci , ei si prietenii lor sar peste  acest episod in proportie mare .

Am  vazut intr-o statistica recenta, doar 26% millenialls intre  19 si 32 de ani sunt casatoriti. Iar daca  moda  nu se schimba ,studiul zice , ca  1/4 din generatia  aceasta ,millennial  , nu se  vor marita niciodata .

Deci , aceasta mireasa de 26 de ani in June , ma pune la grea incercare  cu aceste sperante.

Ce cadou sa-i daruiesc ?!?

Pe websites de nunti, sugestiile sunt atat de traditionale,  incat,pana si eu le-am uitat.

Fete  de masa si servete asortate ,inele pentru servet, tacamuri  si suportii adecvati lor . Platouri pentru placinte si torturi,platou pentru peste si  see food cu sculele adecvata. Oale minunate si cratiti la fel de grozave,( precis pregatesc dinner ul  singure ) servici de ceai , servici de cafea , servici de apa si pahare de toate felurile…. Chiar asa ?!?

Expertii sugereaza cadourile contemporane . O zi  la SPA, bilete la un concert or un spectacol sportiv , scule de gradinarit ambalate intr-un sac frumos ,scule  pentru BBQ , abonament la lectii de box ,Karate , or Yoga ; un plic cu bani- spune cel mai repede * te iubesc*,or o punguta cu marijuana,( precis nu te  uita ).Un ghid  al casatoriei: *Inconjurul planetei , spontan, pana la atingerea punctelor necunoscute,  de catre soti* or o pompa de desfundat  – frumos ambalata – ca si sculele de gradinarit ,  cu un card : *casatoria nu este intotdeauna frumoasa*.. .. ufff, nici asa .

Expertele imi zic de cadouri practice : un an cu o companie care face curatenie . Eu cred ,insa ,ca  asa ceva trebuie maritatilor mai incolo , cand  apar dependentii si alergatul la slujbe, in directii diferite , le ia tot timpul .

Ca sa se ajunga la  aceast stagiu, ma gandesc ,ca le trebuie mai intai …rabdare .

Cum sa impachetez  or ambaleaz *rabdare* intr-o cutie, frumos decorata , fara card , doar  semnat… J .

 

 

 

239334-1357574304-0

De ceva timp m-am lenevit . Scriu tot mai rar , aici , la locul cu ganduri ravasite de vant .

Tot de ceva timp s-a inchis un local la care tineam foarte mult, cafeneau * the food maker*. In fiecare dimineata  , pe soare, pe ploaie, pe vant or curcubeu ( mai rar luna asta may- ploioasa care , parca nu se mai termina ) indata ce paseam pragul , unul dintre baietii amabili, apasa pe  butonul *Latte*inainte ca eu sa zic  comanda .

Timp de un an . In fiecare dimineata . La 8.20 am . Un latte caramelo, amestecat de trei ori dupa acele  de ceasornic , asortat cu un zambet . Nicio abatere . ( rutina, o sa ziceti)

Pana intr-o zi , nici mai ce, nici mai cum decat altele, am gasit pravalia pustie . Lumini stinse . Nici prag , nici latte , nici zambet nu mai era. O tristete mare  mi-a coborat pe crestet .

– Cum au indraznit ?

***

Nu zau , cum au indraznit ? m-am intrebat in a doua dimineata.Si-n a treia .Si-n a patra…

Am cautat un latte caramelo in alta parte .  Am gasit . La Guapa. Nu mi-a placut .

Iar tanjala !

Coincidenta derutanta. Una care m-a  facut s-o interpretez ca pe un soi de razbunare . De sus  or de pe pamant , nu mai are importanta, dar sentimentul de indignare mi-era destinat mie . * Na, poftim , traieste-l , simte-l pe propria piele ce inseamna sa schimbi deprinderea unui om *

Sfarsit de luna. Dimineata. 8.20am. Zaresc luminite verzi aprinse in cafeneaua parasita…Alerg.Deschid . Pasesc pragul . Nimeni nu se grabeste sa apese pe butonul Latte.

-Buna dimineata !spun bucuroasa unei tinere necunoscute, in uniforma  necunoscuta. Parea iritata . Un Latte caramelo , va rog !

Alte maini apasau pe  buton, alte maini amestecau , alte maini ma serveau . Doar  gustul a ramas acelas. Ma multumesc si cu atat.

***

Ieri, 8.20 am , niste maini fine au apasat butonul Latte inainte ca eu sa deschid gura .

Uneori , fidelitatea nu-mi mai pare o chestie ingrata .

***

-Buna dimineata ! doriti un latte caramelo ? Macar o data pe saptamana ?… sa zicem, in fiecare vineri !

Un alt motiv pentru care vreau sa reincep a fi ordonata, rusinos de banal, uit limba romana daca nu scriu deloc. Credeam ca  fac exceptie. Nu fac .

azi

..1900256_794762690534998_4203727977810412501_o.

 Da- riul este tot aici. Dar azi nu mai desparte , inspumat si-n   tropot, vazduhul vetrei tale-mpuns de brazi de vaile Taramului cu Clopot.

Ai vrut s-arunci peste  talazul lui nu  numai ochii. Uite :  podu-i gata .

Un arc invers sta-n  apele  verzui, ( ca ochii de otrava) iar langa stalpi zac  sapa si lopata.

De dincolo , pana acum , nici macar un sunet n-a razbit incoace  :  cadeau in rau fara s-ajunga aici , cum cade  poama dupa  ce se coace .

Ei, haide ,  ce astepti ??  Fa primul pas .

Si totusi…n-ai curaj .

Oare-i mai bine sa stai pe pod , naluca de pripas , pana  ce vine  dangatul la tine…???

Articolul este preluat.Eu  as fi pus titlul doar prima propozitie .Nimeni ,dar nimeni tu merita asa ceva . Aici sunt doar fapte .Solutii nu vad si asta este durerea cea mare .

BRUXELLISTAN, CAPITALA EURABIEI (acest articol a fost publicat pe 19 martie, adica sambata, cu trei zile inaintea atentatelor de astazi) Cum spuneam si in titlul, poate ca europenii isi merita soarta de prosti ce sunt, in conditiile in care au primt de mila sute si sute de mii de arabi, … Continue reading

Sursă: Atacuri teroriste in Belgia. Poate chiar ne meritam soarta…

img_2112

Clar , notiunea *ce te face fericit*, s-a schimbat complet de-a lungul anilor.

Si ea,fericirea,a aparut pe planeta noastra , nu de mult…

Pentru mii de ani , oamenii ,doar au incercat , fara prea mult succes, sa stea vii si sa nu duhneasca . Si  chiar daca au reusit,uneori, sa nu fie ucisi de animalele alea uriase , mastodonti ,rinodonti si alti donti or de ciuma , o boala la moda pe-atunci,or de vreun bolovan urias cu care obisnuiau sa construiasca atractiile turistice de azi, ei , oamenii cavernelor, au fost rasplatiti cu o viata de…. dinti cariati si dormit in pesteri infestate de alte lighioane, mici si foarte mici, ce misunau in culcusul , pardon , patul lor.
Cum civilizatia a avansat, dentistii si saltelele s-au imbunatatit,oamenii si-au dorit tot mai mult de la viata. Cu alte cuvinte, au realizat pentru prima data ca nu sunt fericiti.

Acum , oamenii ,isi fac  manecura cu gel ,isi penseaza sprancenele, isi iau bilete la meciuri, isi comanda mancarea prin telefon,isi iau case imense, in care ar intra toti *dontii* de demult.

Fericirea, or cautarea ei ,a devenit un lucru foarte mare. Pentru gasirea ei , s-au inventat terapiile, meditatiile, s-au scris carti ,au aparut la fiecare colt de strada avocatii pentru divorturi , doar , doar sa-i faca pe  oameni mai fericiti . Eu stiu ca * mai bine* e raul binelui…dar deh , asta-s eu…

La acest impact  au intervenit cercetatorii, acei tipi in halate albe care ,s-au plictisit sa-si tot petreaca timpul in laboratoare jucandu-se cu soriceii care nu vor sa le mai fie prieteni si, ca intotdeauna, rezultatele au fost amestecate .

La cerintele  nevoilor lumii, s-au inventat studii pentru *scara satisfactiilor*,unde varful, normal, reprezinta ce-i mai bun in viata.

Cum unele tari par sa fie mai fericite decat altele, oamenii  de pretutindeni , tind sa para mai fericiti cand sunt mai bogati .

Chiar de se castiga mai multi bani ,relatia dintre bani si fericire nu se prea schimba. Trecand de la normal la bogat fericirea creste la fel de mult ca atunci cand treci de la sarac la normal.

Deci  exista o legatura stransa intre fericire si numarul banilor

Alt studiu  urmarit  a constatat ca oamenii  si-au schimbat  viziunea, semnificativ , ca acumularea de bani si bunuri le-ar  defini succesul in viata , in comparatie cu succesul altora care au doar o experienta de viata mai bogata dar unde-i fericirea ?!

Recent am  citit intr-un sondaj ca  Romania este pe  primul loc la *copiii fericiti in lume * Am vazut copii fericiti si in tarile foarte sarace . Cu cat esti mai nestiutor si nu ai nevoi bancare esti fericit.

Concluzia  pana la urma este  ca, intre fericire si bani  nu pui semnul egal . Variaza insa la  sunetul lor . Cert este ca  la mine in cap este o  vajaiala  .

Hei, cercetatorilor , intorceti-va la soricei , jucati-va, si or sa fie sonajele foarte fericite .

 

 

 

 

 

 

*la steaua

122315_refresh_homepage_firepit_img

care-a rasarit* ,nu-i  cale asa de lunga…

-hai , nu esti gata ?! se termina anul .  -unde mergem ? – sa cautam stele . -cate ?!?

…dupa un drum batut de multe ori , trecem (nu la Olt) la White Ferry-  Potomacul si tintim spre Leesburg . Il depasim . -unde mergem ?!  -sa culegem stele , nu ti-am zis ?

-Nu vad stele .- Stii , acum o luna a scapat  bacul din cablu  si l-a salvat o  femeie… zic eu putin  emotionata.

La capatul padurii  oprim in fata unui hotel cu patru stele stralucind pe etechita  ca o…. Salamandra….http://www.salamanderresort.com/

-La receptie drumurile noastre se despart, pana deseara.

-Ai o zi la dispozitie sa scoti   toxinele veninoase din tine. Mergi drept inainte pe culoar pana  la receptie , iti spui numele si…enjoy darling!

12235_refresh_homepage_firepit_img

Iar eu , ascultatoare, mai ales cand aud : *lux,rezervat,platit tot *, execut  cu un: *bye, see you later, do not disturbe*, nu discut , si ma indrept spre paradisul aquatic purificator.

La receptia paradisului mi-au dat peignoire , pantoufle si un baiat cu o voce calda ca apele termale , adica exact pentru temperatura unei femei in iarna asta fara zapada .Baiatul , desigur , destinat pentru un tur de vizita, ma conduce intr-o incapere luminata difuz cu lumanarici , arome divine si o musica venind de nustiuunde , ca roua  diminetelor de vara… siiii…

.. ahhh, ohhh, ahhh a inceput : shower cu jeturi , jacuzzi , piscina, mmmm , sauna ,mmmmm, hidromassage,ahhhh, camera de relaxare cu ceai si reviste, lunch , piscina , mmmmm, exfoliere ,mmmm, massage Thai cu uleiuri esentiale ,mmmm si pierte calde,mmmmm, facial pentru rejuvenation,mmmm ,se cere,mmmm, mai vreau…

images

Mmmmm apare de multe ori.Intai ca asa se elimina toate toxinele, apoi ca ma topesc de placere cand simt picaturile de ulei lavando-mentol si alte arome- pic, pic, pic, ce se fugaresc  pe piele , alungand la vale pe cele- ewwww toxi-veninoase .

Cand ziua aproape se sfarsea cu un amurg zmeuriu , incadrat in ferestre ce inramau copacii golasi ai acestui december fara zapada, si eu pusa la*dospit* pe un cheslong  ,am respirat adanc cu placere in trup si-n minte cu *mai vreau* si  cu un nas lucios , (la propriu ) si un zambete  detoxificat de la o ureche la alta , numai bun sa va urez  curat:

HAPPY  NEW YEAR !

La cozonaci

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

… s-a scris *La Grandiflora* , *La Medeleni*, film *La strada* si  mule alte *La…* si hop si eu….

Nu-i an sa nu fiu curioasa ( deh , muiere) cum fac altii cozonacii ,si mereu ajung la  aceiasi concluzie : *cate bordeie atatea obiceiuri*.

 

Pastorel  ii facea cu 150 de oua ,( boier,deh )apoi cred ca nu i-au mai ouat gainile si a  ajuns la 30 . Eu , doar  gandindu-ma la cate oua sunt de spart, pe langa ce mai sparg din pricina de gravitatie or graba  , il fac in dulcele stil clasic a lu’ bunica  caci , tare bun mai era .

 

Incep ziua sprintena , cu chef de munca , fara sa ma asez pe prispa,(caci n-am ) cobor in  bucatarie  si caut  la radio  unda 90.1, classic, asa, sa-mi intru in spirit , sa ma  cred intr-o sala de concert, atunci cand inchid ochii.

In ultimele zile pana  la Craciun, colindele cantate sunt divine si fara intreruperi .

Dau drumul la cuptor , sa se incalzeasca atmosfera si eu . Eu ma incalzesc cu o hot cocoa si in  cautarea sortului de Craciun  caci , fara el ,precis , nu se poate .

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Intr-un tarziu  incep ce mi-am propus .

Ingredientele au fost lasate  la temperatura camerei de cu seara ; faina , d-a buna , a regelui Arthur , se cerne intr-o covata moderna, de plastic , de la conteiner store (sincer va zic  ca n-am o pasiune pentru acest magazin dar, e locul unde gasesc *chestii*).

Faina o cern , ca asa facea bunica , pentru afanare . Se face un crater in centru ei si torn  un pahar cu lapte fierbinte,  *O oparasc*-cum zicea Ea. Dar eu, generoasa , nu  ma opresc aici ,si-mi frig degetele de la  mana stanga. Ufff, nu  e in reteta .

P1010010.JPG

Separat lichefiez drojdia de cu 1/2 pahar  zahar , timp in care faina oparita s-a racorit si( nu si degetele mele)o incorporez in acea ciulama calduta. Se lasa la odihnit sa creasca -aproximativ 15′

Terminand faza #1 , ma ocup de degetele mele cu ice water, sa pot functiona.(si sincer va spun ca nu-s stangace). Racorita, amestec cele 10  galbenuse cu 250 gr. zahar, 150gr ulei, mirodenii: vanilia, coaja lamaie , coaja portocala.  Adaug laptele caldut ~ 450 ml si cinci albuse batute  spuma .

Apoi  incepe partea frumoasa, a cu framantatul si Ravel , mai exact : *Bolero* ul.  Este ritmul care-mi da vlaga sa incununez acesta sarbatoare.  Spre sfarsitul Boleroului, la  crescendo ,e asa, ca   un  *deep tissue massage*. Tocmai cand  compozitia e  mai omogena si mai puternica decat mine.Ma lupt cu balaurul ,nu pana  face *basici*, cum zicea bunica , ci pana obosesc si ma simt ca la  sauna  sau doua. Eu n-am reusit niciodata sa ajung cu Bolero ul  la faza*basici*caci ,  acum sunt deteriorata iar mai de mult aveam si alte treburi .Oricum , nu mai era glasul bunicii  ci Ravel . De-ar banui maestru’ la ce-mi foloseste mie …

Cand  consider c-am obosit destul,cam pe la sfarsitul acordurilor Boleroului,pun in covata de plastic 300 gr unt topit si-l incorporez in aluatul bastard , prin impaturire molcom-obosita, pana dispare . Si eu , caci de acum il las sa creasca.Am timp sa fug in shower, apoi aici  pe clape, cu voi si  un eggnog.

239334-1357574304-0

Gata, au crescut cati altii intr-un an , asa, ca Fat Frumos nu ca  normalii .

Pregatesc  tavile , adica le ung cu unt din belsug, iau bucati din aluat, apreciat  din ochi , si cu mainile mazgalite  tot de acel produs care da colesterol , unt , il intind pe planseta si-l acopor cu un strat de  *umplutura*.   Acest an se vrea cu *nuci si  mac* .

Un secret, care o sa va lamureasca ce  zgarcita sunt , nu se pune umplutura  din belsug ( chiar daca mori de pofta ) caci, nu se mai ridica Fat Frumos in tava , din tava , ce mai , de jos .

mos-ajun-2008-014

#si alt * secret* ( doar mi-a zis Ana , si-am uitat) inainte de toata isprava asta , stergeti-va unghiile de  vopsea, sa nu patiti ca mine !

#si ultimul  ,huh , am sarit peste esential , toate acestea se fauresc dintr-un kilogram de  faina…

P1010018.JPG

Craciun Fericit , Binecuvantat , tuturor celor ce trec pe la fereastra mea !

decoratii

 

 

 

 

 

Santa Fe

Santa Fe :)

*Jurnalul unui român în State… 

N-am știut eu cum se zice în engleză la borîndău….

De criză, de dor și de fițe mi-a venit ideea să tai porc de Crăciun, cum se făcea pe timpuri la mine la țară. Bine, ai mei nu îl tăiau de Crăciun, ci înainte de Sfântul Andrei, noi nemaiavînd răbdare și nici prea multe prin cămară să-l putem păsui pînă la Ignat.

După ce mi-am ascuțit cuțitele pe gresia de la baie și am procurat doi baloți de paie, decorativi, uitați de un vecin în fața casei încă de la Halloween, m-am pus să caut porc. Prima dată am dat anunț pe internet că doresc să achiziționez, pentru sacrificare, animal de talie medie, pînă în 150 de kilograme, dar nu mi-a răspuns nimeni, în afară de un sonat care mi-a zis că-i plac ideile mele și, dacă vreau, putem să sacrificăm împreună, mai mulți! Eu cred că toți nebunii au fugit din lume și s-au ascuns pe internet! Dar divaghez!

Cînd mi-am întrebat colegii la serviciu dacă știu pe undeva un porc viu, au devenit foarte curioși că ce vreau să fac cu el, că e mare de pet, că face mizerie multă. Cînd le-am spus că vreau să-l tai, au făcut ochii cît cepele și m-au luat la rost că de ce. Ca să-l mănînc, de-aia, le-am răspuns, moment în care și ultimele rămășițe de simpatie, toleranță și înțelegere pe care le aveau pentru mine au dispărut. Cum să omori un animal și să-l manînci, așa, ca un barbar? Eh, cînd am văzut eu că ăștia sunt gata să sune la PETA, am început să le descriu în amănunt operațiunile specifice, insistînd pe secționarea carotidei și colectarea sîngelui într-un lighean, de preferință cu smalțul sărit, ca la mama acasă, în vederea preparării sîngeretelui și mai ales a borîndăului. N-am știut eu cum se zice în engleză la borîndău, la fel cum nu știu nici în românește, dar le-am explicat că e un fel de mămăligă din făină de porumb cu sînge în loc de apă. Cred că vreo trei, mai simțitori, așa, au dispărut spre baie, iar restul, că acum deja se strînsese tot compartimentul în jurul meu, să mă asculte, mă priveau cînd cu milă, cînd cu dezgust. Apoi, zic, pîrlim șoriciul cu paie, sau la butelie, dacă stăm la bloc, și tăiem urechile animalului, pe care le consumăm pe loc, cu puțină sare.

Mai trimisei vreo doi la baie, dar i-am dat înainte, fiind conștient că un alt moment în care să mă asculte oamenii cu atîta atenție nu o să mai prind, poate, niciodată. După ce epilăm animalul cu flacăra, continui eu, îl despicăm cu securea sau toporul, ce ne vine la mînă, și scoatem organele, pe care le fierbem împreună cu capul, în vederea preparării caltaboșului. Știți, bănuiesc – le-am zis eu degajat –, că pentru caltaboș se folosește intestinul gros, spălat facultativ și opărit în apă cu ceapă, pentru mascarea miasmelor naturale. S-a plecat cu grupul după fraza asta, și am mai rămas cu vreo trei, cei mai tari de înger și de stomac, cred, de fapt doi, că unul dintre ei era un coreean care nu pricepe engleză și stă toată ziua cu căștile pe urechi, dar se alătură oricărui grup și dă din cap aprobator la orice discuție. Cu restul cărnii, am zis eu mai departe, facem cîrnați, grătare și sarmale, iar dacă răposatul a fost gras, putem să frigem și o oală de jumări, așa, de poftă, care să mai taie din tăria băuturii.*

Silviu Brizu, jurnalist Kamikaze.

327102_452609444798622_746648082_o

 

si pentru ei

este Craciun !

12378105_10153903092876336_4078646927839706999_o

*whom  shall I send and who will go for us *….[Isaiah 6:8]

http://www.youtube.com/watch?v=n1eIIMoZ4hg&feature=related

In  linistea din jur – acordurile celui nascut azi – vuiesc  in mine . Si totusi- ce teribila-ncercare : sa vad pe dinafara ochiu-n care ma desfasor , o clipa, ca un vis or doar o vijelie…

… Un templu . Sus. In vale curge raul. Lumina devasteaza echilibrul tacerei . Pe drum , o umbra istovita intarzie  impungand printre pietre coloanele cerului gol . Iar in adancuri , ignorandu-si  haina de aparente vii , sta moarta Taina… e si aici Craciun .

12342377_10153903092866336_3092594516248171986_n

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sarbatorile sunt minunate  dar , adesea , cu toat nebunia si  exaltarea , uitam de adevarata valoare a sarbatorii.

Sarbatoarea nu este doar  petrecerea or  decoratul or bunatatile si omul de zapada . Acestea-s doar  motive  de bucurie ,nu  scopul  sarbatorii .

Scopul sarbatorii este  sa cumperi electronice .Cat mai multe si de  ultimul tip . Aproape toti copiii , nepotii , tinerii au in lista lor de  dorinte -cel din urma -cel mai nou tip de telefon . Eventual cel care n-a  aparut ,inca .

-Stai asa, iti  zici , si-ti amintesti ca  abia  acum doua luni i-ai cumparat  juniorului/junioarei ultimul tip de phone.

Wow , chiar asa?! ?  trebuie sa  admiti ca-ti persecutezi si iti  fortezi copilul sa  umble (saracu’) , asa,  cu telefonul   aparut luna  trecuta . ( fii sigur ca aceste randuri- nu-le citesc cei de la protectia  copilului ) La  naiba ,  suntem in 2015 , si nici un plod nu trebuie sa foloseseasca  un telefon mai vechi decat  ultimul aparut. Deasemenea , vezi  ca ecranul  e usor crapat ….

Exista doua  motive ,esentiale, pentru care copilul modern are  nevoie de ultimul tip de telefon :

#1: sa comunice  cu alt copil modern , care  e la 1/2 metru de el si

#2: sa  confirme ca gravitatea  inca functioneaza . ( si legea lui Murphy )

Daca nu vrei sa fii luat drept Ebenezer Scrooge, nesuferitul , zgarcitul boss care-l forta pe  bietul Bob Cratchit sa  lucreze in seara de Ajun  pana tarziu ,care nu putea sa comunice  cu familia sa decat cu un prapadit de  iPhone 4S, cu un procesor de tot rasul de  1GHz si doar o magazie  amarata de 16  gigabytes  , vei cumpara  progeniturii, ultimul  tip aparut.

Da, telefoanele  sunt  scumpe, dar gandeste-te  la bucuria din ochii lui /ei, cand desface pachetul cu noul aparut , fericit , extaziat , bucuros siiii neatent , pac , il scapa din mana ,nu oriunde , (legea lui Murphy  functoneaza perfect )  pe  ciment…

Mai sunt  cei care-si doresc in fiecare an- ultimul – cel -mai- mare- si- mai- tare – televizor . Sa multumim tehnologiei avansate care  e asa  de bogata in televizoare cu ecrane din ce in ce mai mari, incat, pentru a fi comfortabil, trebuie  sa te uiti din casa vecinului or de pe stadion .

………………………………………………………………………………

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

au fost vremuri cand lista cu dorinte nici nu trebuia scrisa. Ursuletii si trenuletele  erau adevarate miracole .

S-a inceput cu ..* bobolea* (  pluralul la *bobo*- pentru millennials-bomboane ) au urmat  *abinuta maia* si  *bondanel grozavel* ; avansand , a  aparut * Cutitul lui Rahan* si * Donatello*- Ninja turtle ( da ,  favoritul ) si chiar  *laser sword* din Star Wars ….

ehhh,  apoi  s-au inventat bunicii..

 

blue cafe

06221113291

21 de zile pana la Craciun-pline de reclame , atractii,decoratii si o sarbatoare ce le cuprinde pe toate *Chrismahanuwhatthehelliskwanza*… Pe langa maratonul listelor de cadouri, de bucate , de ce sa fac , de ce sa nu fac , de ce vreau , de ce nu vreau , de ce imi propun si nu , adica surprisele acelea: *n-aduce anul ce- aduce ceasul* or cam asa ceva , trebuie sa-mi gasesc timp sa-mi pregatesc mintea si trupul si contul la banca pentru toate festivitatile ce se rostogolesc in trei saptamani ramase. Prima cu decoratiile , a doua cu party& cookies iar ultima cu : * si da-ne noua Doamne sarmalele noastre si cozonacii cei de toate  zilele  Craciunurile*

sa ne pregatim…..hmm, nu chiar asa, ca n-am  barn…..dar tare-i  frumos in secolele trecute ?!

Colindele deja imi suna prin cap cu zurgalai si jingle bells caci , poza de familie…

View original post 135 more words

 

La Multi Ani , Romanie  !

a inceput sa ninga…

Sângealb

Rp 480 (1_2015)Cumpănă dintre ani, ca un Tren Regal

Se apropia de sfârşit anul 2014, pe parcursul căruia s-au comemorat 100 de ani de la moartea Regelui Carol I şi s-au sărbătorit tot atâţia de la urcarea pe tronul ţării a Regelui Ferdinand Întregitorul şi a Reginei Maria, sub domnia cărora, în 1918, s-a înfăptuit România Mare…

View original post 2,101 more words

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

If you woke up this morning with more health than illness, you are more blessed than the million who won’t survive the week.

If you have never experienced the danger of battle, the loneliness of imprisonment, the agony of torture, or the pangs of starvation, you are ahead of 20 million people around the world.

If you have food in your refrigerator, clothes on your back, a roof over your head, and a place to sleep, you are richer than 75 % of this world.

If you have money in the bank, in your wallet, and spare change in a dish someplace, you are among the top 8 % of the world’s wealthy.

There is so much to give thanks for. Have you given thanks today?

.

Yes  I did !! I’m thankful for my family , ‘cuz I  was able to find a few moments to write today .

I’m thankful for  a, for  b, a laundry  list of gratitude .

I don’t have a vast, exhaustive list of things I’m thankful for.

It’s much simpler, and so much bigger, than any list could cover.

There, in the dark, I was thankful for this quiet moment.
I’m thankful for today, for the here and now,for my children and for my sweet Olivia.

For everyday good of my hubby. Thanks Doctor Liu !
I’m thankful for all the little moments that make up my today.

I’m blessed !

Happy Thanksgiving all !!

*Love is patient, love is kind. It does not envy, it does not boast, it is not proud. It is not rude, it is not self-seeking, it is not easily angered, it keeps no record of wrongs. Love does not delight in evil but rejoices with the truth. It always protects, always trusts, always hopes, always perseveres.*[ 1 Corinthians 13:4-8]

sea of love

….e timpul lor ,iar !

blue cafe

…  Ca sa rontai surazand castanele prezentului , imi cuibaresc  faptura in vechiul fotoliu , ce-mi recunoaste forma , iar peste ochii verzi, adun o seara ce o risipesc in cojile cazute cate una .

As putea veni ca aerul, sa-ti scot din minte indoiala si sa alung durerea intrebarii , a mersului ca umbra nestiuta de mal, si ai ramane tanar vesnic , la hotarul dintre ziua si negura , necunoscut de lucruri , necunoscut de mine…

Dar unde sa-mi feresc de-spaime  gandul, visul , parul razvratit si palida toamna a surasului ?  Oriunde le-as ascunde , Timpul vine tiptil , cu arcul , si ghemuit pe  vine pandeste ca un trist braconier .

http://www.youtube.com/watch?v=ZDVp3iT0M2Y

View original post

12009783_886897454698723_7147956108649078081_n (1)

Cand iti vine  uratul  ,asa , intr-o zi friguroasa sa-ti amintesca  de  tine ,….o  mana socoteste pe abac lumina  mea  de- opal , impingand intr-una , ca bilele pe firul de bumbac , cand soarele , cand  stelele , cand luna …

Nicicand n-a  tremurat  ,  nu s-a ‘ncurcat in albul de  opal , ca sa le numere din nou , iar de la  cap….

dar ma gandesc  sa aleg  cu grije un vin bun de tot si sa-l savurez , sa  ma  duca si sa ma-nvarta pana incepe sa ma savureze  el pe mine .

Oricum , sa  vezi lumea cu lentile de Saint Emilion , imi pare o varianta ce miroase tare a strugure rabdator si ghiftuit de soare , vechi ca mine – ceea ce nu poate  fi prea rau .

Decat o  zi friguroasa , mai  buna savoarea vinului baut la gura sobei !

salut , route 66 !  la , la la la , la ,la ,la, le….

1013087_513833802022292_1510764396_n

ce stiu…

C-O canal

…nu mai stiu nimic .

Mi-a spus cineva ca se afla un stejar care are toate frunzele galbene . M-am uitat in oglinda  si l-am crezut pe cuvant caci,  si bluza mea de azi e galbena , iar in par vantul  mi-a incurcat  atatea frunze .

Sunt de peste tot , sifonate si interesate de subiectele lui politiste  si subiectele mele .Toamna , toamna , vulpe  roscata . Nu stiu ce  crede el , dar i s-a  racit cafeaua.

Abia  apoi si-a amintit drumul spre casa , casa copilariei .*baiatule ,vrei sa fii prietenul meu*…

Si-a strans tricoul la gat gandindu-se la subiecte precum vremea mea preferata si a  adormit tarziu .

Gand la gand cu toamna , ne-am trezit amandoi fata-n fata . Am inceput o noua zi in imbratisarile noptii trecute .

Nu mai stiu nimic.

M-am pierdut la el in brate si am uitat .

Imi  amintesc doar paharele de vin pline, dar si cele goale au fost ceva .

O sa-mi aduca flori de  ziua mea ,  in timp ce eu o sa-i fac prajitura preferata….

apple pie

Draga Tata , iti multumesc pentru toate povestile carora nu le-am aflat sfarsitul decat  tarziu ! * A fost o data ca-n povesti……a fost ca niciodata*…..

Multumesc  sportivului  , care mi-a  explicat  cuvintele fotbalului , strigand  linga tine in tribuna Giulestiului ;

Multumesc  pentru Duminicile   la hipodrom  unde am indragit caii  si cursele . Cat se supara mama pe noi  !  haha .  Stii, abia acum gust  *viciile* astea… La  Kentucky Derby  esti  linga mine  mereu !

Multumesc pentru arta sahului ,  cand te lasai batut !

Multumesc pentru vizitele la “mos Nichifor” unde mi-am descoperit arta cititului  cartilor interzise !-care-i tapetau camera .

Multumesc  pentru  cand m-ai scapat din bratele lui “ dl Tudor” caci il poceam pe  *Zdreanta* mai mult decat il flocaise autorul  ;

Multumesc pentru *Invitatia la vals * cand l-ai rugat  pe *nea’ Miha* sa-mi semneze cartea cu  dedicatia ce m-a emotionat  mult !  ( stii , inca o am si o mai rasfaiesc )

Multumesc pentru zilele  *dolce far niente*  la Mogosoaia in compania *nebunilor betivi* …   *Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi si ti-as saruta talpa piciorului, nu-i asa ca ai schiopata putin ….de teama sa nu-mi strivesti sarutul ??…..Atunci l-am indragit pe Nichita !

Multumesc  pentru toate dulcile *escapade*  de la  Nestor si Capsa , la chenzina – unde ma rasfatai cu prajituri !

Multumesc pentru toate florile cumparate de la  *sa-ti traiasca frantuzoaica , Conasule*  uitindu-se lung la  Tine !.

Multumesc  pentru   *musica programata* de   la Atheneu , Duminica dimineata !

Multumesc  pentru  toate drumurile deschise cu rabdare si dragoste  ! Multumesc  tarziu , prea tarziu , caci ai fost mandru de mine !   Ai plecat repede , mult prea repede   ; N-am apucat  sa-ti multumesc cum se cuvenea  niciodata !

Dar stiu , cineva  acolo sus  ma iubeste , inca !

Pentru  tot  iti multumesc  azi si mereu, draga Tata !

Share this:

Blogul unei tipe oarecare

"O zi în care nu ai râs este o zi pierdută"

ellenlunney

Gather Food, Flowers & Friends

Simona Tache

Jurnal roz de cazarmă

politicstand.com

Puterea noastra sta in cuvinte!

Adrian Georgescu

Scriu iute și piperat

Two Fat Americans

Eating & Drinking Our Way Around The World (While doing some other fun things too)

Blog de Draga Sbiera

poésie comme vérité universelle

tineri pentru tineri

scrieți, citiți, râdeți, plângeți, săriți în pat și apoi râdeți si mai tare, oricum viața trece.

The V Life

C'est la V

existence !

blog de philosophie imprévisible, dir. Jean-Paul Galibert

blue cafe

Don't worry about knowing a lot , you know what is useful , and that's what counts :)

Simplu

Despre banalități

Copacul din pădure

Blog social comun

Mark My World

Hacking life while enjoying everything in between

Brazilia mea / Meu Brasil

Aproape vs. Departe

Ecologia Comunicarii

Libertate. Credinta. Echilibru. Iubire. Toate acestea, Impreuna.

Hair with Samm

Images Hair Salon