Feeds:
Posts

Archive for the ‘amintiri’ Category

copacul cu 70 de etaje

Sunt copacul care a trait  sapte decenii in doua secole in mileniul al treilea .

Un copac batran, mai batran ca tatal meu cu 20 de ani . Nu toti ajung sa atinga cerul cu bratele . Sunt un copac gaunos, ghebos dar am mai multa viata ,acum, decat pe vremea cand am fost vlastar.

Primavara , ocrotesc joaca si cantecul pasarilor; Vara, la umbra mea se  mai  odihnesc drumetii; Toamna-  ma imbrac in cele mai frumoase vesminte si privesc  cerul si norii si zborul din inalt al micilor mei locatari.

Uneori pleaca si nu se mai intorc, or  eu ii gonesc cand imi scutur ramurele?!?

Si tot mai raman. Raman cei ce ma iubesc. Asa cum am  am iubit si eu copacii mei batrani. Aceia  cu miros de gutui si busuioc  .

De ceva vreme, prin cotloanele mele , se plimba o veverita . O pala cu zvacnituri de futuna. Cand topaie , o simt ca pe o inima si ma bucura s-o stiu acolo, inlauntru meu. O viata mica intr-una mare.

Frunzele s-au dus purtate de vant. Mi-au ramas ramurile, brate  obosite  , pornite ca intr-o ruga spre  cer. Imi simt inima linistita dar, as mai vrea s-o bucur ,  inca.

Asa  am chemat  toti licuricii sa straluceasca pe ramurile mele , sa fie stele, pentru veverita -inima.

69066752_2900200559991190_3260700825655181312_n

..

 

Read Full Post »

olivia-summer-001

 

Toti stim ce aniversam la 4 Iulie . Artificii ,bere si picnic cu prieteni .(nu-i asa?!?)

Dar nu toti stim cum este acest picnic autentic, pana ce salata de cartofi tinuta cinci ore in soarele de july ,nu devine *food poisoning* ,cu bacterii ce pot fi vazute cu ochiul liber .

Sa nu exageram cu spaimele si sa uitam de- our Founding Fathers – George Washington, Benjamin Franklin, Thomas Jefferson,  Barack Obama , Marco Rubio si Tony Bennett -cand au aterizat la Plymouth Rock.

Si mai nou  mr. Trump.  Acesta  n-a  aterizat , s-a nascut si crescut in Queens, New York  ( mai grozav 😉 )

 

#1 – Cand tu aterizezi *onest , sarac si obosit in America* , nu la Plymouth, ci la  alte airport uri , e un *must* sa vezi macar o data in viata   aceasta  sarbatoare  in capitala lumii,Washington DC .

Asa  am facut si noi ,  cu indrumarea  sincera  si cu ea , prietena noastra Shirley, pe vremea imemoriala cand ,  acolo , acolo la Obelisc ul din Mall se bea  bere  pana  cadea seara si incepeau  artificiile , daca nu cadeai  tu  ,din cauza de caldura .

 

Atunci am declarat ca  a fost prima si ultima  data a  acestei  aventuri .

Dar se vede ca am  jurat  stramb  caci, am  mai ajuns acolo in July , nu ca  am vrut noi , dar toti amicii care  ne-au  vizitat in July- aveau in  agenda  acest * must*.

 

In  anii fara *must*am invatat  despre picnicul adevarat  de 4th of July care e si el un…o….ce mai, cel mai cel picnic.  🙂

#2-  picnicu’autentic  incepe cu planificarea menu ul .

Revistele ne  coplesesc cu retete usoare  de vara si cu Martha Stewart care  stie sa  faca de toate -chiar si decoratii  din oasele de peste ramase de la  picnicul trecut.

 

Dar si fara  indrumarile  ei, acest picnic * must to have* traditionalul *hotdog* care, de cele mai multe ori e usor carbonizat -si hamburger care, de cele mai multe ori e usor  crud , iar  daca incerci sa-l mananci , precis cade in cazul  fericit in farfuria de  carton si de aici in iarba , fericind  the dog …

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

#3 -Barbatii , in aceasta zi , sunt in control  cu  gratarul caci , doar ei sunt cunoscatorii  -*stiucum*- ai  acestei  complicate si complexe masinarii .

Dar masinaria , adica  gratarul , nu este  autentic decat daca e construit barbateste:

4% otel resistent la   rugina  ;

58% rugina  ;

23% arsura de la picnic urile trecute    de fapt arsura tine  gratarul  sa nu cada  

15 %  paianjeni .

 

Daca gratarul functioneaza  cu carbune ,*stiucum*  aprinde focul  devreme nu mai tarziu de 7 Aprile  caci ,in acord cu regulile de protectie ale  consumatorilor, acest carbune  este un  mineral care  nu arde .

In  timp ce se incearca aprinderea  carbunelui  , paianjenii se  trag putin indarat  , privindu-l pe * stiucum* – si chicotind pe  limba lor , isi plesnesc  cei 8 genunchi  cu amuzament peienjenesc .

 

Acesta-i motivul pentru care  multi  * stiucum * aleg un gratar modern ,cu butelie cu gaz , care porneste la o apasare de buton si face o flacara ce arde perfect.

Perfect  -pana in momentul in care incepe sa puna pe gratar hotdogs or hamburgers , timp in care  gazul din butelie se  termina cu un…pfffiiissss  al eternului obstesc.

 

#4 -In timp ce * stiucum* adreseaza cuvinte originale gratarului,doamnele lot , au idei  originale – ca : sa facem inghetata de casa .

Pentru asta  e nevoie de o masinarie veche , speciala , ce o  gasesti  numai la un antique store pentru suma modica  de  $ 1.875.

 

Tot ce trebuie sa  faci e sa pui ingredientele si incepi sa  amesteci . Si amesteci , si amesteci, si iar amesteci , si orice  fel de ingrediente   pui  si   iar amesteci  nu  se intampla  nimic caci , savantii in inghetata   doar te-au avertizat ca : inghetata se face prin inghetare , nu prin amestecare , de unde-i vine  si numele .

Asa realizezi de ce strabunii americani au ajuns la * marea depresie*-incercand  sa  faca inghetata de 4 Iulie.

 

#5 Cand  copiii  s-au plictist asteptand sa apara inghetat de casa, cam 25 secunde  este momentul sa incepem un joc traditional de 4 Iulie ca : alergatu’ cu sacul . Tot ce ai nevoie, cativa saci  ,pe care -i gasesti in catalogul *J.Peterman* , pentru modica suma de $227,50 , unul .

Incepi sa deslipesti copiii de pe  jocurile electronice or phone , le explici regulile  si  zici : START .

Nici nu incepe bine * fugitulcusacul* cand  primii rostogoliti ,fug inapoi la  jocurile electronice …..

 

#6 – Ora noua a sosit …. arificiile s-au pornit .

Le-a  cumparat *stiucum* de la vanzatorii ambulanti ce-si aloca cei mai multi bani pe tattoo nu pe higiena .(.dar nu-i treaba mea ) din DC ,caci mai departe sunt interzise.

 

Se  aprinde fitilu , dar  si el e rezistent la flacara , pana se recurge la  acel aprinzator elecrtic , ca  o flacara olimpica in  miniatura .

Scanteieste , fitileste, titileste  si  nu porneste .

Dupa incercari repetate , aproape de renuntare , ceva fumega ,scanteiaza si partie cu doua trei sclipiri si ffffssss…..

 

#7- Noroc  cu adevaratul spectacol pirotehnic  al orasului care lumineaza cerul , vizibil de la *Gradina lu’ Ion*, unde ne intalnim de multi ani la rand ,unde sincer apreciem cuvintele din *The Star-Spangled Banner*scris de  Francis Scott Key in cinstea primului BBQ ,picnic national al  Americii .

La Multi Ani , America  !!!!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

 

 

Read Full Post »

(more…)

Read Full Post »

Ce nu te omoara, te intareste…

 

 

De la mine, doar amintiri marcate de inceperea clasei cantand imnul rusesc. Ca dupa 8 ani de rusa tot ce mi-a ramas a fost tragerea biletului norocos la examen ( da , am fost ultima generatie care dadea examene la 7 materii ) la sfarsit de 7 clase si tot atatea la bac – iar daca urmasesi umanu ‘, firesc, la rusa, l-am tras la bilet pe * Anthon Pavlovici Chehov,care … radilsia na Beregu Azovscoe Moria . Si cu atata rusa (vorbita) am cam ramas.  Literatura lor,insa, m-a impresionat si marcat profund .(doar miss balcano- mioritico-dunareano-slavico -no pragmatico)

Apoi , m-au fascinat declaratiile rusilor *care au cea mai romantica si melodioasa limba din lume “, iar mie imi pacanea in urechi doar * kakaia – pisaia si izmenitsia*…

De aceea m-am *razbunat * sincer , cu malitiozitatea care-mi umfla obrajii de muuulti ani :

* Intr-un drum spre un * renaissance festival* in satul meu , oprim sa luam gas si , intindem pe hoodul truck ului harta statala ( care era cat un steag – nu se inventase GPS si smart phone ) sa ne orientam . Cand, deodata se apropie de noi , venind din fata, ( deci vedere integrala) un tip, nici prea -prea , nici foarte -foarte , dar cu un zambet lat si vesel ,asa, de weekend,cu o agenda in mana , masaura aia classica , stiti voi , A4. Deschide gura zicand,( nu hi ,nu hello , please or alte fleacuri de astea care pe mine ma pun 1-2 in* mood attack *) cu acel *I* moale inconfundabil urechilor celei care n-a reusit sa se imprieteneasca cu materiea obligatorie ,din care au ramas doar marii scriitori , imnul si….stiti voi .

*- stiti, in agenda am o harta asaa mica, mica de nu pot vedea bine …..*

oops, greierasul de pe umarul drept( al cu bretelute si fundite) ,a inceput sa topaie si impingea vorbele spre iesire cu bucuria platilor din acei*100 de ani de singuratate* ;

*- Daaa, stim, harta dumneavoastra e mult mai mica acum …*.

Zambetul lataret s-a ingustat , ochii s-au holbat rotund , gura a dat sa termine :* da de unde stiti ca..…??* si s-a grabit sa plece in pas saltat .

Precis o fi gasit pe altcineva sa-l orienteze. Nu Roman .

Eu insa mi-am castigat rasboiul 🙂 “

oh ,cat pe ce sa uit ( poate nu ti-e strain ) acel 1980 hockey game la winter Olympic….unde de 6 ani rusii adunau cu zdrahoni profesionisti doar goldul , sa vezi , na belea ,niste amatori de pusti americani ,I-au batut intr-un sfarsit ,asa, la un floc de contesa ,si -au turnat gas in cold war ul care incepea sa se incalzeasca.

Atunci am zarit prima data luminita de la capatul…

…..Da, *ce nu te omoara,te intereste* sa nu uiti , sa nu se mai repete …

Read Full Post »

Draga Tata , iti multumesc pentru toate povestile carora nu le-am aflat sfarsitul decat  tarziu ! * A fost o data ca-n povesti……a fost ca niciodata*…..

Multumesc  sportivului  , care mi-a  explicat  cuvintele fotbalului , strigand  linga tine in tribuna Giulestiului ;

Multumesc  pentru Duminicile   la hipodrom  unde am indragit caii  si cursele . Cat se supara mama pe noi  !  haha .  Stii, abia acum gust  *viciile* astea… La  Kentucky Derby  esti  linga mine  mereu !

Multumesc pentru arta sahului ,  cand te lasai batut !

Multumesc pentru vizitele la “mos Nichifor” unde mi-am descoperit arta cititului  cartilor interzise !-care-i tapetau camera .

Multumesc  pentru  cand m-ai scapat din bratele lui “ dl Tudor” caci il poceam pe  *Zdreanta* mai mult decat il flocaise autorul  ;

Multumesc pentru *Invitatia la vals * cand l-ai rugat  pe *nea’ Miha* sa-mi semneze cartea cu  dedicatia ce m-a emotionat  mult !  ( stii , inca o am si o mai rasfaiesc )

Multumesc pentru zilele  *dolce far niente*  la Mogosoaia in compania *nebunilor betivi* …   *Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi si ti-as saruta talpa piciorului, nu-i asa ca ai schiopata putin ….de teama sa nu-mi strivesti sarutul ??…..Atunci l-am indragit pe Nichita !

Multumesc  pentru toate dulcile *escapade*  de la  Nestor si Capsa , la chenzina – unde ma rasfatai cu prajituri !

Multumesc pentru toate florile cumparate de la  *sa-ti traiasca frantuzoaica , Conasule*  uitindu-se lung la  Tine !.

Multumesc  pentru   *musica programata* de   la Atheneu , Duminica dimineata !

Multumesc  pentru  toate drumurile deschise cu rabdare si dragoste  ! Multumesc  tarziu , prea tarziu , caci ai fost mandru de mine !   Ai plecat repede , mult prea repede   ; N-am apucat  sa-ti multumesc cum se cuvenea  niciodata !

Dar stiu , cineva  acolo sus  ma iubeste , inca !

Pentru  tot  iti multumesc  azi si mereu, draga Tata !

Share this:

Read Full Post »

Older Posts »

Whatever for Whoever

De ce sa, NU, cind as putea sa, DA?

Be Inspired..!!

Listen to your inner self..it has all the answers..

Bogdan DUCA

Pentru ca în viitor nu vreau să se spună "Acele timpuri au fost întunecate pentru că până și el a tăcut"...

Blog cu mere coapte

Alergand sa prind din urma prezentul

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Trecere de pieton(i)

cu Ioana Miron

Mihai Hai Hui Blog

Blogul din tir

The Vintage Contessa

It is a tantalizing array of frou-frou and advance stages of decay.

Blogul unei tipe oarecare

"O zi în care nu ai râs este o zi pierdută"

Cronici. Satire. Șarje.

O idee de Mircea Meșter