Feeds:
Posts

Archive for the ‘mistere casnice’ Category

*Of all God’s creatures there is only one that cannot be made the slave of the leash. That one is the cat. If man could be crossed with the cat, it would improve man, but it would deteriorate the cat.* — Mark Twain

P1010094.JPG

Cine se scoala de diminineata, n-ajunge departe, credeti-ma, ajunge doar un etaj mai jos, adica in bucatarie. Orbecaind,umple ceainicul cu apa , aprinde aragazu’ tranteste fluericiul ala pe foc siiii
Tarandu-mi lenea spre usa , o deschid larg , sa-mi racoreasc fata si ochii in cenusiul zilei ,   asa ca mine, dimineata, fara make up.
Incep sa ghicest dexteritatea aruncatorului de ziare: daca nu-l vad imediat in driveway, precis e printre flori or boscheti . Dreapta or stanga.?!

Na, asa ne trebuie , daca am ramas ultimii ramoliti din * cul de sac* ce-si vor stirile citite si mirosind inca a cerneala tiparului de noapte . ( Suntem  singurii care  mai prim ziarul asa- ce necaz pe aruncatorul-sofer la 5 am, doar pentru o casa )
Daca-mi mai jumuleste multe flori , o sa-l reclam, ( l-am) sa fie trimes la reciclarea de tras la tinta …. Precis imi dau o rata si mai mica , ( mi-au ) doar sa scape de ramolitii aia reclamagii .
Ei , in timp ce-mi gasesc tabietul de *Washington P(R)ost*, revin in casa, unde ma fluiera de zor ceainicul, ( singurul care mai fluiera dupa mine ) gata sa trezeasca toti vecinii.
In ziua aia cenusie , ca mine ,am simtit eu o mangaiere pe picior, ala din dreapta , si mi-am zis ca-s poalele halatului, na, ce altceva.
Rasnesc cafeaua , ( only bobe) o pun in presser, toarn apa fiarta peste si gata deschizatorul de ochi, arome si rutina de fiecare dimineata . Sta cateva minute, si eu , timp in care-mi asez lenea in fotoliu si dau sa citesc , normal , vremea ….
Deodata observ ca am companie , nu orice or oricine. O vulpe, vulpe toamna roscata.
Na , belea , asta a fost mangaierea pe picior…ptiuuuu, sper sa nu atace , daca are raby, ca purecii precis ii plimba agale.

Pun repede ochelarii ,care nu-s la indemana -cum stie tot omul- ci la in-de-gat, fiind agatati permanent de gat. Si ce sa vezi , vulpea nu-i decat un cotosman mare si bland care sta si se mira si el de agitatia mea lenevoasa.
Habar n-am de unde vine si ce poveste are caci, aici in satul meu , animalele domestice nu umbla brambura pe strazi si se strecoara in casele omului.
Mai incolo am aflat ca vizita trei vecini.
Saracul , era ranit , avea sange pe blana si zic sa-i dau primul ajutor . Il iau in brate , sta put, si hai la baie, in chiuveta mare .

Aici aplic ce stiam din copilarie cand, adunam toate , ehh, exagerez, aproape toate, matele pricajite pe care le spalam, le deparazitam , pana ma ameninta maman ca ma desmosteneste daca….bla, bla  bla.

Le bagam in apa calduta cu shampoon, iar purecii se ridicau la suprafata apei, ( de fapt sareau )se inecau si spalam si lighioana.
De data aceasta, insa, sangele vazut nu era o rana ci o capuse explodata….yuukkk.

Repede manusi si cautat * vulpea cotoi* de paraziti cu penseta.
Huh, mi-a luat ceva timp dar, i-a placut in apa.

Curat, mirosind frumos, uscat partial, in prosop ( ce a ramas al lui ) si-a scuturat corpul mare si roscat , a dat o raita prin dormitoare , a coborat imperial si s-a asezat pe treapta unde deja batea soarele. Umplea toata treapta.

P1010024.JPG

Acela a ramas locul lui, cativa ani buni . Ani in care ne vizita in aceeas maniera; lovit,sfasiat pe urechi, cu ciulini in blana. Il spalam , il hraneam se odihnea toata ziua si seara se proptea langa usa. I-o deschideam si dus era cateva zile.

O data mi-a adus chiar un cadou , un robin killarit, mi l-a lasat  la picioare , mandru.
Ceilalti vecini doar il hraneau ; nu indrazneau sa-l ia in brate . De spalat , nici atat

La noi era SPA. Cativa ani , pana cand n-a mai vizitat pe nimeni…
Raspundea la Sharky .

Read Full Post »

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
<img src="

Sunt un copac batran , scorburos dar inca falnic .Am mai multa viata in mine, acum , decat pe vremea cand eram ramurica de mar paduret.Am ramas doar paduret , asa, sa sperii oamenii.

Primavara , ocrotesc joaca si cantecul pasarilor ; vara , la umbra mea se odihnesc drumetii ; toamna ma imbrac in cele mai frumoase vesminte si ma zgribulesc pana ce si ultimii locatari pleaca .
Uneori, pleaca si nu se mai intorc . Cred ca i-am speriat cand mi-am scuturat crengile.
Dar nu-mi pare rau,ma fac doar nostalgic caci ,raman mereu cei ce ma iubesc .

De ceva vreme , prin scorbura cotloanelor mele , se plimba o veverita or mai bine zis topaie .(cum ar zice Indy) . E doar un ghem roscat or gri or negru. Are multe surate. Cand topaie, o simt ca pe inima si ma bucura s-o stiu acolo , inlauntrul meu , o viata mica intr-una mare …

Frunzele mi s-au dus purtate de vant in cele patru zari . Dar mai am ( inca) bratele- crengi ramase ca intr-o ruga , spre cer .

Imi simt inima trista si-as vrea s-o bucur .
Asa am chemat toti licuricii sa locuiasca in scorbura , pentru veverita -inima , sa le le fie stele
.14114853_1290239430987319_213250152842185841_o

Read Full Post »

Recunosc , nu am un stil de viata sofisticat. Nu ma distrez toata noaptea la baruri cu oameni care au parul vopsit in culori fosforescente adunat perie pe mijlocul capului . Idea mea de o seara nemaipomenita este sa ies la 7:45 p.m undeva unde gasesc o inghetata de iaurt cu un mot de chocolate , neaparat fat free si sa ma plimb …. on the wild side…

Traiesc intr-un cul de sac linistit unde, singurele sunete ce te fac sa ridici ochii pe cer, sunt ale gastelor canadiene ce ne survoleaza primavara si toamna. Apoi se odihnesc pe pondul si parcul din spatele casei. Singura nefericire este , insa , ca lasa ca toate fiintele care n-au OO, un mers pietonal ca mersul-sarit al piticului pe alee , pana la prima ploaie ce spala OO- ul bio.

Folosesc acelas stil de moda, comod, din 1967 si cred ca am nenorocit piata modei cu monotonia culorilor mele, exceptand chilotii care, sunt multicolori.

N-am folosit tattoouri or inele care sa-mi gaureasca fata, tot asa cum nu cred ca as vrea sa-mi bag un scorpion in nas.
Cu alte cuvinte ,sunt , din punct de vedere cultural, o persoana tot atat de interesanta ca un sandwich cu branza feta cu mayo si o frunza verde . Verde salata.

Recent am petrecut un weekend in fascinantul district SoHo . Pentru cine nu stie , SoHo e asezat in New York la sud de strada Houston , care efectiv inseamna :*So,-How-Do-You-Eat-With-Those-Rings-Through-Your-Tongue?*

Am stat la niste prieteni buni, intr-un bloc cochet, care de cum am ajuns ne-au inmanat un teanc de instructiuni, foarte detaliate , de folosire a codului deschis/inchis al : alarmei de apartament , usa de palier,draperii,aragaz, microwave, TV, combina de sunet si lumini; pornit/oprit apa.Aplaudat la veioze . O data , de doua ori , de trei ori, depinde cata atmosfera vrei sa-ti faci…huh

Personal , n-am lansat nicio racheta nucleara impotriva Moscovei , dar va spun, cred ca e mai putin complicat decat teancul de instructii cand locuiesti in SoHo.

Oamenii aici sunt foarte constiinciosi cu securitatea, altminteri incearca sa te priveasca prietenos cand astepti liftul in lobby , considerand ca precis ai o macheta or acid, gata sa-i ataci .

( Nu spun ca-i mai altfel in Wash.dc or Baltimore. Doar ca nu ne temem ca toti ar fi inarmati caci,de fapt stim ca toti sunt inarmati. )

Dar sa revin la trezirea mea culturala.
SoHo e plin de boutiquri de moda *avant garde *, care in franceaza inseamna : *vizibil din spatiul cosmic*.
Mai tineti minte cand era foarte la moda sa porti numai negru si poliester in culori de-ti deranjau retina ?! Ei bine, acele timpuri au trecut. Acum e foarte la moda tot ce este comic neatractiv, culori palid-radioactiv . Si sa nu credeti ca simplitatea le confera ieftineala, dinpotriva.

Altceva la foarte mare *avant garde* este mobila nefinisata, veche or foarte veche . Cu cat este mai deteriorata cu atat pretul are mai multe zerouri in coada. Iar mobila de gradina trebuie sa fie din metal ruginit. Cu cat mai multa rugina cu atat mai mare este patina acelei piese.

Intr-o pravalie era chiar un dulapior pentru seminte ( wow , cultivam in SoHo-nu aburim doar sparanghel), cu sertare lipsa or rupte, unde isi facusera culcus o familie de lilieci. Dupa abundenta de guano , pareau sa fi fost locuitori de cateva generatii bune.Nu de alta , dar liliecii sunt foarte buni consumatori de tantari si alte ganganii pe placul lor. Pretul acestui *fost apartament de lilieci- dulapior de seminte * doar $4,500.
mms-7337-2-683x1024

Alaturi, intr-o vitrina ,se admira un manechin imbracat in culori electrice care precis distrugeau campul magnetic al pamantului . Pantaloni bleu palid, blusa verde brotacel, esarfa mov purple tare si o panama cu pene de paun…. Nu va zic pretul , caci nu era,deci totul era de…. nepretuit .

In situatii ca acestea , ma gasesc gandindu-ma : Sunt chiar asa de nesofisticata or totul a innebunit ??? .

Si credeti-ma * arta fina* la mine nu inseamna prosopul de plaje cu portretul lui Elvis, or MonaLisa.

Acelea sunt pe catifea :)….

https://en.wikipedia.org/wiki/SoHo,_Manhattan

SoHo-Fuzzy-Images

Read Full Post »

Vis, spulbera-ma, doar  m-ai nascut cu capu’n nori….

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sfasie-mi mintea cu atingeri de petale,  stinge-mi lumina din priviri cu catifeaua albului . Imbalasameaza-ma in aroma ta. Iar de trec pragul or ma ridici in slavi- ca pe o Dorothy, leaga-mi la mana  fir rosu de speranta , sa pot scapa de  blestem . Doar nu se cuvine sa patrund intr-o lume  care nu-i a mea .

Dar as  ramane o primavara sa vad cum imi  rasfati tot trupul in pat de flori ,cu mangaieri pe brate si  pe umeri or adieri pe frunte si sarutari pe piept .

Deschide-mi pleoapele grele. Trezeste-ma. Da-mi putere sa schimb ceea ce pot schimba , sa accept ceea ce nu pot schimba si intelepciunea de a le deosebi .

Ce aprige vor fi pedepsele pe-o jumatate  floare- pe-o jumatate om , caci nu vii ca sa plec si nu pleci ca sa vii . Doar sa ramai , sa-mi legan visele in inaltul tau , cu ochii abia mijiti de oboseala sfanta a albului.

Si de nu-ti plac , domesticeste-ma c-o scuturatura blanda,  atarna-ma de-o umbrela , intoarce-ma pe pamant unde totu-i pamant , pamant si  cer cu  adiere secreta  de patchouli…

1493591_783386018339332_2244041188166327694_o

 

Read Full Post »


Au zacut telefoanele alea Cricket (  eu le-am ales, dragutele de ele, ei ,greierasii sunau asa cri- cri )  in casa, in loc de mobila, un an si mai bine. In timp ce eu faceam call forwarding de la birou la celular… dureros, mai ales cand esti in roaming , chit ca am 2000 de minute pe abonament. Zic catre sotul : *Suna, mai si tu sa vorbesti cu aia sa instaleze VoIP, sa mearga telefoanele, mai mare rasul.*

Ca maine, ca dupa sarbatori, ca luni dimineata acu sunt inchisi nu se poate, a trecut un an.

Azi, i-am sunat. Din om in om, am nimerit peste Jose, politicos, din cand in cand se pierdea de la telefon (cred ca alea erau momentele cand lesina el pe covor de rasul meu), l-am tinut pe Jose la telefon o ora, omul tot politicos dar pana la urma se facuse seara pe la el pe-acolo si voia sa plece baiatul acasa.

Asa ca m-a pasat la o cucoana draguta care s-a recomandat ca directorul de IT, pana la urma cucoana a aruncat prosopul si mi-a zis ca o sa ma paseze maine la niste specialisti si mai si, probabil ca toti cei in stare sa aiba a face cu mentally challenged plecasera acasa.

M-am simtit ca o branza Limburger intr-un raion de lenjerie intima. Dupa aceea, fiindca imi facusem mintea si  mana, am sunat o alta companie cu care vreau sa fac billing-ul (un soi de nota de plata ).

De data asta mi-a raspuns Dimitri (doar baieti frumosi azi) si incetisor, am inceput cu lista de intrebari. La inceput cateva, ca sa nu-l sperii, apoi mi-am lansat atacul. La sfarsit ramasese numa Dimitri, cu baioneta in coaste, prabusit zambind pe campul datoriei. *Mai aveti vreo intrebare ?* zice el cu ultima suflare. *-Da, pot sa am numarul de telefon direct… in cazul ca mai am ceva nelamuriri in viitor…*

Am auzit un suflu greu si apoi s-a asternut tacerea…

In fine, vine barbatul acasa, eu mandra ca am reorganizat cablurile. *-De ce-ai scos serverul din circuit ?* *-Care server, aa… cutia asta, nici nu stiam… da la ce-ti trebuie, oricum ? Pai a trebuit sa-l scot ca in AirPort nu era decit o gaura destul de mare ca sa intre cablul de la telefon si nenea ala, Jose, a spus sa nu trec telefonul prin router (wow, ce cuvinte mari rosteam, ce mandra m-am simtit). Din fericire hubby e politicos (si fie vorba intre noi, cred ca era si prea obosit sa se puie cu falfabeta).

A mai rotit el ceva cabluri pe-acolo, nu stiu care, ca pentru mine cablurile se impart dupa culori iar directiile la condus in dreapta si cealalta dreapta.

Maine dupa masa imi iau liber… am ceva idei si am mai gasit niste companii foarte interesante… cu numere toll-free.

Read Full Post »

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Apoi sa fii sigur ca nu-i drum de intoarcere.

In fine, nu-i nimic ce o femeie  sa nu poata face daca-si propune cu adevarat .Roxy, umbra mea ….;)

O zi  cu semnificatie speciala trebuia realizata in mare taina.

Martisorul meu de-o viata . O perla .

Telefoanele  sunau in timpul nap ului, textmessages furisate , alertat Ks , alertat NY, alertat   roza vanturilor in cele  patru colturi de tara . Rotitele au mers uns caci , sufletul isi dorea ceva special  . Nu-i vorba , s-au nimerit  timpi liberi , vreme satbila ,  nu avalanse  or ploaie torentiala. Toti veneau ,nu acasa  ci la  hotel iar de acolo la 7:00 pm erau la crasma din  satul nostru . Urma ca dupa 1/4 h sa  apara si personajul care  ne-a  adus in starea   de  complot .

* – ziceai ca  iei un tort , si vad doua cutii . – Dragule  , e un singur tort  si niste saleuri  * … bine ca nu-i curios , caci altfel e pofticios .( erau doua torturi caci era si maine …so, no patise)

NY a  ajuns  primul la  locul faptei , a decorat  discret coltul care-l alesesem- copiii aveau masa mai departe de  a adultilor- au vrut insa sa umfle ei   baloanele  si asa i-am mai temperat un pic dupa drumul de 4 ore.

Pentru aducerea personajului la locul faptei fara sa banuie complotul,  am  apelat la o * minciuna tactica *-  ti-a placut  vinerea trecuta unde am  fost cu Scott la un pahar de vin ??* *- da*  *- Stii, m-a  sunat azi si a intrebat daca nu vrei sa….* -oh , da , a  fost dragut, lume placuta , vinul bun….

In baza  lui Scott, am urcat in masina la 7:15, dupa ce-l tachinasem pe Bebe care plecase din casa la 6:55 …* wow ,  te insori ?!?* Privirea ucigasa a zis tot  ……

La 7:17  phonul meu suna si al mare ma   intreaba:  * – cat mai aveti ? 5-10 minute  ??* – nope, only 2, bye,  kisses .

Oops, still jealousy *-de cand te pupi tu cu Scott?!?*, ha ha ha .

Nu a fost timp de lamuriri caci am ajuns, am parcat , am intrat . Lumea care  era  acolo a observat, desigur, decorul si asteptau si ei  curiosi sa vada Sarbatoritul. Asa  au inceput sa  aplaude, cand au vazut cei doi  seniori la brat . Unul se tot intreba ( in gand) ce au patit, de ce aplauda….  *- ia uite ce seamana fata aia cu Amy a nostra*….. apoi l-a zarit pe al mare care a venit sa-l salveze din mirare…. *-Uite-o si pe Roxy*…ohhhh, si imbtatisandu-l strans, l-a potolit bataile inimii care  spargeau pieptul….

Tortul ar fi costat o avere daca  as fi cumparat 70 de lumanarici  si ar fi fost o pacoste sa le stinga . Asa ca un 7 si un 0 ales de Roxy si cu  ajutorul Oliviei Grace, nepoata noastra, nu si-a dat  suflu.

Socul a durat inca doua  zile cat ne-am bucurat  cu totii si l-am  cinstit pentru cei 70 de ani adunati. Cu bune si cu rele .

Multumim dragii nosrti copii  dragi , prieteni speciali,Ben, Scott, Zach si toti Jose ii care erau Marvin or Johan or Nash.

Sambata  a fugit doar  tineretul sa se plimbe in DC , sa-si instruiasca  istoric, copiii lor .

E timpul lor ! Am uita sa le spun ca  soarele in DC in March e inselator , mai ales cand  bate vantul .  Au revenit mai rumeni in obraji decat daca ar fi stat o zi  la plaja 🙂

img_9597

 

………………………………………

Dragii mamii, daca-l vedeti pe printul ala  calare pe calul acela alb, dati-mi si mie de stire. Altminteri, ascultati aici varianta mea  batrana si plictisitoare.

Iubirea dintre un barbat si o femeie este o punte intre suflete, de aceea nici nu se plictiseste si nici nu se razgandeste. Iubirea sanatoasa nu te nelinisteste ci dimpotriva, asterne o pace adanca in inima. Nu te face sa mergi pe varful piciorelor de frica sa nu dispara, nu te obliga sa petreci ore-n sir in fata oglinzii incercand sa pacalesti curgerea timpului.
Barbatul care te iubeste face dragoste cu tine si daca-i pe jumate mort, numai ca sa nu te dezamageasca. El sta langa tine in momentele cele mai dezgustatoare ale existentei tale fizice, nu da bir cu fugitii chit ca-l sperie de moarte sangele, urletele tale de femeie in dureri sau abisurile mentale hormonale.
Barbatul care te iubeste nu-i de piatra, sigur ca vede femeile frumoase din jur dar are grija ca tu sa te vezi si mai frumoasa decit ele.

Ochii lui sint oglinzi magice in care tu esti cu zece centimetri mai inalta si cu zece kilograme mai slaba.
Barbatul care te iubeste plange in bratele tale daca este nefericit in timp ce bratele devin miraculos de incapatoare. El te face sa vrei sa fii un om mai bun.
Dragii mamii, nu va irositi viata cu barbati or femei irelevanti/e si temporari/e, asteptati-l pe acela/aceia relevant/a si definitiv/a.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

DA, mosule , te iubesc si la 70 . Si sa stii ,Scott nu ma pupa , e doar un alt copil al nostru …. adoptat  .

Read Full Post »

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

*… Peste tot e numai pamant si pamant si pamant…

Gandul nu ma mai stie cum sunt

dar ti-oi aprinde, in palmi , flacari verzi…*

E aproape  1 Martie – ziua femeii . Cineva mi-a  oferit un buchet de zambile albe . Altcineva povestea un gura mare despre * buci*, iar eu imping la 70…

Am observat ,  azi , multe femei parfumate, coafate, margelate, pe tocuri , bibilite . In astfel de zile mi-e mila de omenire dar mai ales de ELE .

Privindu-le , ma gandesc ca un vanzator de iluzii si-a scos taraba pe strada principala, pentru a patra oara in an . Intai pentru Valentine’s , a doua oara pentru Dragobete , apoi  de 1 martie , iar pe 8 – La multi ani – din nou  ! Si gata .

Pana la ziua  voastra de nastere  puneti la pastrat trei vorbe bune ,  zambilele la presat si in  deget un inel . Si  vopsit-va parul , unghiile si taraba aia veche.Puneti-va inima in  ghips , nu cumva   sufletul pe tava . * fii barbata, Zoe*. Mai bine faceti o friptura . Or niste schnitzele, or …gogosi .

Peste cateva ore voi zambi si eu. Corect,simplu, feminin , dar nu voi simti ca este ziua mea . Caci nu este . Nu-mi plac zilele  pregatite , planuite, asteptate .

Ma intamplu firesc , ma pregaresc in fiecare zi. Fara liste . Il am am doar pe *aici* si pe *acum* si pe *EL*

*…ma rog de soare sa ramana rotund, ma rog de luna sa ramana distanta si fara de  viata, ma rog de  ea sa-si pastreze circurile intocmai…*

Read Full Post »

Older Posts »

ellenlunney

Gather Food, Flowers & Friends

Simona Tache

Jurnal roz de cazarmă

politicstand.com

Puterea noastra sta in cuvinte!

Adrian Georgescu

Scriu iute și piperat

Two Fat Americans

Eating & Drinking Our Way Around The World (While doing some other fun things too)

Blog de Draga Sbiera

poésie comme vérité universelle

The V Life

C'est la V

existence!

Le site de Jean-Paul Galibert

blue cafe

Don't worry about knowing a lot , you know what is useful , and that's what counts :)

Simplu

Despre banalități

Copacul din pădure

Blog social comun

Mark My World

Hacking life while enjoying everything in between

Brazilia mea / Meu Brasil

Aproape vs. Departe

Ecologia Comunicarii

Libertate. Credinta. Echilibru. Iubire. Toate acestea, Impreuna.

Pacific Northwest Life in Photographs

Image your Life with shaneFx

Quirky Wanderer

Travel stories (Told differently)

Traveling to Romania

History, Nature, Places, People.