Toti stim unde suntem …
Imi amintesc cu exactitate acea dimineata de septembrie , fara sa fac vreun efort …
Revenisem din vacanta dupa o saptamana in Florida unde lasasem umezeala, ploaia , algele rosii,furnicile de foc si o nunta.
Acasa ma astepta un septembrie cu cerul ireal de albastru , aer proaspat , viguros , inceput de indian summer cum numai aici este . Prima zi la job- era o prelungire a vacantei .
In masina , radioul era setat pe 107.3 iar prezentatorul ne facea sa uitam rush hour ul intr-o maniera vesela .
“- Esti washingtonian ?!?
– sa vedem :
* – ai trecut de cel putin trei ori American Legion Memorial Bridge ?
– DAAA, in fiecare zi , ii raspundeam eu , glorioasa .
*- Ai fost macar o data de 4th of July sa vezi artificiile in Washington ???
“- DAAA, de vreo trei ori , cand ne-am plimbat prietenii ce ne-au vizitat in July !! ! raspund eu ! aproape sarind de pe bancheta , caci vizualizam deja caldura sufocanta de atunci .
*- Ai strigat macar odata dupa turisti ….go home yankee ??
“- DAAA, n-am rezistat in cateva randuri cand , in aglomeratia museelor din mall te ciocnesti inevitabil cu multa lume , recunosc eu spasita!
*- Daca la cele trei intrebari ai raspuns afirmativ , te declaram un adevarat washingtonian* ….
WOW !!! mintea mea era inca in vacanta ! vremea superba ma inspira vesela ….
Ajung la job la 8 :45 , suficient timp sa iau o cafea de la cafetarie , sa schimb impersii de vacanta cu colegii cand, mi-am oprit ochii pe imaginea TV ului . Am crezut ca e film . Ma uitam socata cand , al doilea avion a disparut in the World Trade Center .
Am simtit ca toata lumea geme .
Nu era decat inceputul unui cosmar . Au urmat alte stiri ; Pentagonul . Confuzie . Telefoane alarmate . Au atacat WH , World bank ….Drumurile de acces spre Washington au fost inchise . Confuzie . Telefoane . Pleaca…pleaca , esti prea aproape de WH….. imi strigau vocile in telefon…..
Am plecat stupefiata . Pe obraji , lacrimile curgeau fara sa le pot opri . Imi era rau , rau fizic . Rau . Imposibil ,Nu cred, Nu se poate.. imi tot spuneam printre lacrimi si privind in urma.
Cerul era ireal de albastru .Cer de september .Cer washingtonian…
Am meres spre metro ,cu o multime de lume , pe jos .La intrarea in metrou m-am uitat pentru prima data in urma mea , cu teama.
Nimic nu a mai fost la fel .
Veselia diminetii disparuse ….
eram washingtoniana……….. ……………………..
Normal , n-a dainuit o vesnicie . Au urmat la scurta vreme variantele ” contextualizate” , teoriile complotului guvernului Bush . Urat si trist . Dupa numai patru (4) luni un activist de stanga , Van Jones , organiza in San Francisco un marsh , care cerea inviestigatia complicitatii Casei Albe.
Amintirile sunt in mintea mea la fel de vivid ca acum 15 ani .
15 ani sunt multi ??!! sunt putini ??!! Nu stiu . In 2001 nimeni nu auzise de ‘facebook” …nu se inventase inca. Maritatii de atunci nu mai sunt , au divortat . Barack Obama era doar senator de Illinois . Saddam Hussein se bucura de puterea sa in Iraq . In Washington se faceau speculatii despre cine e in spatele disparitiei lui Chandra Levy .
Nu este deajuns sa-mi amintesc ca o idee generala ;
America a fost atacata intr-o zi cu un cer ireal de senin in Sept.11 , 2001 .
Nu este deajuns sa mi-l fixez ca un eveniment politico-istoric , acel eveniment .
Ramane real , o sa mi-l amintesc mereu , la fiecare inceput de septembrie , cand cerul este la fel de albastru , clar, stralucitor, frumos . Ce am simtit , unde eram , tumultul evenimentelor .
Ca sa nu uit claritatea acelei zile .
windwhisperer
blue cafe 
9/11/01…
Locuiam inca la Houston, TX… imi beam a 2-a cafea, inainte de-a pleca la scoala, uitandu-ma la news(CNN), imediat dupa ce primul avion “intrase” in primul turn… pe-al 2-lea l-am urmarit in direct-live, incredula, aveam impresia ca ma uitam la un film-catastrofa!!! In zilele urmatoare, ne ziceam toti ca intr-adevar realitatea bate, depaseste fictiunea, de departe…
O colega-US m-a intrebat:”e adevarat ca serviciile secrete franceze ne avertizasera de-aceste atentate?… Pai atunci, DE CE nu s-au luat masurile in consecintza?” NU cunosc raspunsul nici acum…
asi vrea sa cred ca e doar o poveste ireala, infinit de trista …pentru ca altfel o poti lua “razna”… e halucinant ca atatia oameni au murit intr-un mod atat de dramatic,fara vina si fara salvare…si totul pentru ce? pentru un fanatism nejustificat,aberant…spunea cineva ca viata n-are oricum nici-un sens dar trebuie sa avem cel putin ocazia de a o constata pe pielea noastra…
imi povestea Norma ca la ea la scoala se spunea cum ca s-ar fi putut evita o asemenea tragedie daca s-ar fi dat crezare Prezicerilor Civilizatiei Maya…mahh…cine stie!
@ wind…
Senzationala marturisirea ta! Multumesc!
@ mel
Ce vrei sa insinuezi?
Melanie , spune-I prietenei doar atat :
” Blessent mon cœur d’une langueur monotone “
Valentina ! ciao bella 🙂
http://roxanaiordache.wordpress.com
citeste ” 11 septembrie .Cauze si (d)efecte ”
GA ,
hi , weast coast :):)
cand traiesti o experienta pe pielea ta, te marcheaza crunt .
Roxana Iordache e o ziarista de exceptie .Cand ai timp , arunca-ti o privire . ” nu mor caii cand vor cainii”
thx 4 stopping by
Windy & GA:
Where’s Osama bin Laden?
http://edition.cnn.com/2009/POLITICS/09/11/bergen.osama.binladen/index.html
Osama bin Laden still inspires al Qaeda; he says 8 years after 9/11, the “war on terror” has failed to capture him;
law of averages suggests bin Laden will eventually be caught or killed…
—
Yet the ideological movement that he helped spawn — “Binladenism” — will live on long after he is gone. That is bin Laden’s legacy. 😦
[…] observatorii vor asigura atat corectitudinea procesului de predare a intregului dosar catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului precum si urgentarea finalizarii foto-copierii, deoarece presedintele asociatiei noastre, domnul […]
Şi eu îmi aduc aminte foarte clar de ceea ce făceam în ziua în care a avut loc atentatul. Mă jucam în sufragerie cu o prietenă Monopoly, având televizorul deschis. Apoi, a venit tata val vârtej dărâmându-ne tabla de joc în fuga lui spre televizor. Îmi amintesc că la momentul respectiv nu îmi dădeam seama de ce toată lumea era atât de agitată, dar după atâţia ani, îmi aduc aminte acel moment cu o claritate incredibilă, claritate pe care am cu privire la puţine momente din acea vreme.
Hi , Andreea ! welcome !!! and thx
” dupa atatia ani “… Pentru unii , viata infasurata in opt ani e o …vesnicie :):) Asa-i
ps. …orbit de suflu marii , pescarul iese palid din vuietul verzui , astepta ‘n mal o barca , sa trecem la…mauri :):)
( astept povestea )
j.
@ Melanie
I realize he’s not in Toulouse, I’m positive you would have alerted us. For an educated woman, such as yourself, a teacher nonetheless, to insinuate that Bush had prior knowledge of the 9/11 events and did nothing, is beyond reprehensible.
Che Guevara, Fidel, Lenin, Bin Laden, Marx, Chavez, Pol Pot and countless others still inspire people every day. Not one person, one country or one system can stop an ideology. It has to come from within.
True, we haven’t caught Bin Laden, also true that he hasn’t been able to attack us again in the last 8 years. It depends how you look at it, doesn’t it?
@ Melanie
Inca ceva…daca te-am inteles gresit atunci imi cer scuze.
@ Windwhisperer…să şti că acei 8 ani chiar îmi par o veşnicie, probabil din cauza faptului că nu eram la o vârstă prea coaptă, iar jocul de Monopoly era activitatea principală a zilelor de vacanţă, drept care, nu îmi aduc aminte prea multe din acea vreme, dar ,,momentul cheie” mi-a rămas bine întipărit în minte.
Promit povestea maurilor pe curând 🙂
Andreea , I can’t wait !!
Am citit “printre randuri ” ca esti alta generatie 🙂
Aprecieze cu atat mai mult “agenda ” ta cu scrieri frumos simtite ! E o incantare sa te rasfoiesc !
thx , j.
ga,
too late 😦 e suparata…
mi-a promis ca nu mai ma ” agaseaza “….go figure ! 😉
@ Windwhisperer
Imi pare sincer rau. Sper sa revina.
Mulţumesc, cu aceaşi încântare te citesc şi eu, în special datorită modului în care subliniezi importanţa şi farmecul detaliilor (from my point of view) 🙂
[…] https://windwhisperer.wordpress.com/2009/09/11/amintirea-sta-cu-mine/ 39.129159 -77.202168 Share this:Like this:LikeOne blogger likes this post. […]
Frumos, Jo. Dar tu stii ca imi esti draga.
Eu am trait 9/11 in Ro. Intens, desi doar in fata televizorului. Am si acum sute de poze emotionante salvate de pe canalele de stiri.
Reblogged this on blue cafe and commented:
14 ani .la fel de vivid….
Si eu eram in masina si tot in drum spre serviciu. Cred ca prima stire mi-a dat-o sotia, dar ca pe un accident aviatic. Mai apoi, la serviciu, am aflat intreaga tragedie. Singurul lucru care-l mai pot spune si care vad ca nu s-a spus inca, e Go Trump Go! ca altfel, un al doilea 9/11 nu mi se va parea imposibil.
Si daca stau sa cujet, un al doilea ar putea genera un dezastru global.
Eram in Romania pe vremea aia iar stirea am avut-o dimineata la serviciu. L-am sunat pe un prieten din America si am schimbat pareri. Saptamani intregi dupa aia am citit povesti despre cei care au scapat si care nu. A fost una din intamplarile americane care mi-au scos definitiv Hollywood-ul din cap (sunt doua pentru mine, a doua e Katrina).