Verdele ud

Cand ploua, verdele crud se aduna din frunze si se limpezeste intr-o noua apa .

Verdele ud.

Se ridica in nori , plange si apoi se risipeste in lacrimi.

Picaturi de verde tare , inghetate, se lovesc de cer, se sparg in ploaie marunta.

Verdele umple cerul si ochii care dor.

Arunca in soare si-n pietre si in zile lungi.

Apoi cade pe  frunze …

Verdele ud.

 

Read Full Post »

….Adevarat a’nviat !

Dar e destul tremurul cel mai usor al unei frunze , al unei raze de soare care respira , ce incalzeste culcusul vietii, pentru a ne afla la fel de iubitori ca atunci cand locurile pline de noi , pline de viata , iti improspateaza inima si spiridusii fericiti iti pun podoabe misterioase in verdele marunt al ramurisului .

Invaluie -n razele tale toate culcusurile care in zori se vor trezi in ciripit de glasuri mici , cantindu-ne pe noi !!!!

Read Full Post »

27 leganat 4ever

Read Full Post »

Blurred lines

 

Parca niciodata nu navalesc gandurile , asa ,tumultos , ca inainte de sarbatori. Peste zi m-am uitat la albul-roz gingas al florilor de cires si cred ca ele m-au trimes in ceruri, acolo , pe un nor pufos.

Cand ma uit la un om, nu-i vad religia, il vad pe Dumnezeu creator. Cand un om incepe sa vorbeasca, Dumnezeu ramane sau dispare si incep sa ma vad pe mine, cu idiosincraziile si pacatele mele. Am un munte de idiosincrazii pus ca scut intre mine si restul lumii, l-am construit cu grija, pana m-am trezit singura in spatele lui. Sentimentul de “deja vu” in raporturile cu altii incepe sa se repete tot mai des, ca intr-un final sa fiu prinsa intr-un sablon de piatra…. fosilizarea prin necredinta. Mi-am plans de mila de multe ori dar de cate ori am plans din dragoste de Dumnezeu ? O data, o singura data cu adevarat, in Saptamina Mare de-acum patruzeci si…. de ani.

Peste noapte, dupa atatia ani, am avut timp sa ma uit la cer pana m-au usturat ochii.

E o luna stralucitoare de Eminescu si o liniste greiereasca de Toparceanu. Si deasupra, sus de tot, o luminita miscatoare, ca-n vremurile bune. Parca se simte si mirosul sarat al marii, papornita de plaja e in holul de la intrare iar pe masa din bucatarie ispiteste un castron unsuros de guvizi. Vreau sa ma fac mare, vreau sa am si eu o pereche de blugi de-adevaratelea, vreau sa vad lumea….

HPIM1853

Zilele acestea o sa-mi fac timp sa revad filmul lui Zeffirelli, Jesus from Nazareth, ( Rodica,nu , nu pentru Robert – si sa nu zici ca nu crezi in coincidente) http://www.rottentomatoes.com/m/jesus_of_nazareth/ o surpriza pentru unii si un test pentru prieteni.
Juniorii s-au obisnuit cu absenta televizorului, au acces limitat la computer si nelimitat la gradina din spatele casei.

Adultii ofteaza uneori dupa cate un serial prost si lacrimogen dar se recupereaza repede cu un ceai aromat si o conversatie patimasa.

Despre conversatiile cu cei de alte religii : discutam orice, numai NU religie. Problemele teologice subtile sint pentru a fi dezbatute si lamurite or de patriarhi or de profesorii de specialitate, nu ?!? – Nu de mine care zic un Tatal Nostru si-un Doamne Ajuta si-am ostenit.

Exista lucruri despre care nu vreau sa am nici o parere pentru ca fie mi-e lene, fie mi-e frica… fie mai am o reminiscenta de bun-simt.

Daca sunt provocata si simt ca mi se innoreaza sufletul, plec. M-as lupta cu altul dar, lupta cu mine imi ia tot timpul.
Nu exista incheiere fericita in replicile nesfarsite, lamuririle nelamuresc si mai mult, scuzele ofenseaza si mai tare, discutiile astea sunt ca nisipurile miscatoare : cu cat zici mai mult, cu atat te scufunzi mai repede.

De aceea tai coada pisicii repede, ca Hagi Tudose. Cu hubby discut dar cand ma infierbint,or se bat pisicile,or da cafeaua in foc sau mi-aduc aminte ca n-avem *ceva* si-l trimit la cumparaturi.

In felul acesta obtin ultimul cuvint ,cu *viclesug* femeiesc si lupta minima

Read Full Post »

SoHo

 

Recunosc , nu am un stil de viata sofisticat. Nu ma distrez toata noaptea la baruri cu oameni care au parul vopsit in culori fosforescente adunat perie pe mijlocul capului . Idea mea de o seara nemaipomenita este sa ies la 7:45 p.m undeva unde gasesc o inghetata de iaurt cu un mot de chocolate , neaparat fat free si sa ma plimb …. on the wild side…

Traiesc intr-un cul de sac linistit unde, singurele sunete ce te fac sa ridici ochii pe cer, sunt ale gastelor canadiene ce ne survoleaza primavara si toamna. Apoi se odihnesc pe pondul si parcul din spatele casei. Singura nefericire este , insa , ca lasa ca toate fiintele care n-au LOO, un mers pietonal ca mersul-sarit al piticului pe alee , pana la prima ploaie ce spala LOO- ul bio.

Folosesc acelas stil de moda, comod, din 1967 si cred ca am nenorocit piata modei cu monotonia culorilor mele, exceptand chilotii care, sunt multicolori.

N-am folosit tattoouri or inele care sa-mi gaureasca fata, tot asa cum nu cred ca as vrea sa-mi bag un scorpion in nas.
Cu alte cuvinte ,sunt , din punct de vedere cultural, o persoana tot atat de interesanta ca un sandwich cu branza feta cu mayo si o frunza verde . Verde salata.

Recent am petrecut un weekend in fascinantul district SoHo . Pentru cine nu stie , SoHo e asezat in New York la sud de strada Houston , care efectiv inseamna :*So,-How-Do-You-Eat-With-Those-Rings-Through-Your-Tongue?*

Am stat la niste prieteni buni, intr-un bloc cochet, care de cum am ajuns ne-au inmanat un teanc de instructiuni, foarte detaliate , de folosire a codului deschis/inchis al : alarmei de apartament , usa de palier,draperii,aragaz, microwave, TV, combina de sunet si lumini; pornit/oprit apa.Aplaudat la veioze . O data , de doua ori , de trei ori, depinde cata atmosfera vrei sa-ti faci…huh

Personal , n-am lansat nicio racheta nucleara impotriva Moscovei , dar va spun, cred ca e mai putin complicat decat teancul de instructii cand locuiesti in SoHo.

Oamenii aici sunt foarte constiinciosi cu securitatea, altminteri incearca sa te priveasca prietenos cand astepti liftul in lobby , considerand ca precis ai o macheta or acid, gata sa-i ataci .

( Nu spun ca-i mai altfel in Wash.dc or Baltimore. Doar ca nu ne temem ca toti ar fi inarmati caci,de fapt stim ca toti sunt inarmati. )

Dar sa revin la trezirea mea culturala.
SoHo e plin de boutiquri de moda *avant garde *, care in franceaza inseamna : *vizibil din spatiul cosmic*.
Mai tineti minte cand era foarte la moda sa porti numai negru si poliester in culori de-ti deranjau retina ?! Ei bine, acele timpuri au trecut. Acum e foarte la moda tot ce este comic neatractiv, culori palid-radioactiv . Si sa nu credeti ca simplitatea le confera ieftineala, dinpotriva.

Altceva la foarte mare *avant garde* este mobila nefinisata, veche or foarte veche . Cu cat este mai deteriorata cu atat pretul are mai multe zerouri in coada. Iar mobila de gradina trebuie sa fie din metal ruginit. Cu cat mai multa rugina cu atat mai mare este patina acelei piese.

Intr-o pravalie era chiar un dulapior pentru seminte ( wow , cultivam in SoHo-nu aburim doar sparanghel), cu sertare lipsa or rupte, unde isi facusera culcus o familie de lilieci. Dupa abundenta de guano , pareau sa fi fost locuitori de cateva generatii bune.Nu de alta , dar liliecii sunt foarte buni consumatori de tantari si alte ganganii pe placul lor. Pretul acestui *fost apartament de lilieci- dulapior de seminte * doar $4,500.

Alaturi, intr-o vitrina ,se admira un manechin imbracat in culori electrice care precis distrugeau campul magnetic al pamantului . Pantaloni bleu palid, blusa verde brotacel, esarfa mov purple tare si o panama cu pene de paun…. Nu va zic pretul , caci nu era,deci totul era de…. nepretuit .

In situatii ca acestea , ma gasesc gandindu-ma : Sunt chiar asa de nesofisticata or totul a innebunit ??? .

Si credeti-ma * arta fina* la mine nu inseamna prosopul de plaje cu portretul lui Elvis, or MonaLisa.

Acelea sunt pe catifea :)….

https://en.wikipedia.org/wiki/SoHo,_Manhattan

Read Full Post »