Feeds:
Posts

Archive for the ‘sarea in bucate’ Category

Recunosc , nu am un stil de viata sofisticat. Nu ma distrez toata noaptea la baruri cu oameni care au parul vopsit in culori fosforescente adunat parie pe mijlocul capului . Idea mea de o seara nemaipomenita este sa ies la 7:45 p.m undeva unde gasesc o inghetata de iaurt cu un mot de chocolate , neaparat fat free si sa ma plimb …. on the wild side…

Traiesc intr-un cul de sac linistit unde, singurele sunete ce te fac sa ridici ochii pe cer, sunt ale gastelor canadiene ce ne survoleaza primavara si toamna. Apoi se odihnesc pe pondul si parcul din spatele casei. Singura nefericire este , insa , ca lasa ca toate fiintele care n-au OO, un mers pietonal ca mersul-sarit al piticului pe alee , pana la prima ploaie ce spala OO- ul bio.

Folosesc acelas stil de moda, comod, din 1967 si cred ca am nenorocit piata modei cu monotonia culorilor mele, exceptand chilotii care, sunt multicolori.

N-am folosit tattoouri or inele care sa-mi gaureasca fata, tot asa cum nu cred ca as vrea sa-mi bag un scorpion in nas.
Cu alte cuvinte ,sunt , din punct de vedere cultural, o persoana tot atat de interesanta ca un sandwich cu branza feta cu mayo si o frunza verde . Verde salata.

Recent am petrecut un weekend in fascinantul district SoHo . Pentru cine nu stie , SoHo e asezat in New York la sud de strada Houston , care efectiv inseamna :*So,-How-Do-You-Eat-With-Those-Rings-Through-Your-Tongue?*

Am stat la niste prieteni buni, intr-un bloc cochet, care de cum am ajuns ne-au inmanat un teanc de instructiuni, foarte detaliate , de folosire a codului deschis/inchis al : alarmei de apartament , usa de palier,draperii,aragaz, microwave, TV, combina de sunet si lumini; pornit/oprit apa.Aplaudat la veioze . O data , de doua ori , de trei ori, depinde cata atmosfera vrei sa-ti faci…huh

Personal , n-am lansat nicio racheta nucleara impotriva Moscovei , dar va spun, cred ca e mai putin complicat decat teancul de instructii cand locuiesti in SoHo.

Oamenii aici sunt foarte constiinciosi cu securitatea, altminteri incearca sa te priveasca prietenos cand astepti liftul in lobby , considerand ca precis ai o macheta or acid, gata sa-i ataci .

( Nu spun ca-i mai altfel in Wash.dc or Baltimore. Doar ca nu ne temem ca toti ar fi inarmati caci,de fapt stim ca toti sunt inarmati. )

Dar sa revin la trezirea mea culturala.
SoHo e plin de boutiquri de moda *avant garde *, care in franceaza inseamna : *vizibil din spatiul cosmic*.
Mai tineti minte cand era foarte la moda sa porti numai negru si poliester in culori de-ti deranjau retina ?! Ei bine, acele timpuri au trecut. Acum e foarte la moda tot ce este comic neatractiv, culori palid-radioactiv . Si sa nu credeti ca simplitatea le confera ieftineala, dinpotriva.

Altceva la foarte mare *avant garde* este mobila nefinisata, veche or foarte veche . Cu cat este mai deteriorata cu atat pretul are mai multe zerouri in coada. Iar mobila de gradina trebuie sa fie din metal ruginit. Cu cat mai multa rugina cu atat mai mare este patina acelei piese.

Intr-o pravalie era chiar un dulapior pentru seminte ( wow , cultivam in SoHo-nu aburim doar sparanghel), cu sertare lipsa or rupte, unde isi facusera culcus o familie de lilieci. Dupa abundenta de guano , pareau sa fi fost locuitori de cateva generatii bune.Nu de alta , dar liliecii sunt foarte buni consumatori de tantari si alte ganganii pe placul lor. Pretul acestui *fost apartament de lilieci- dulapior de seminte * doar $4,500.
mms-7337-2-683x1024

Alaturi, intr-o vitrina ,se admira un manechin imbracat in culori electrice care precis distrugeau campul magnetic al pamantului . Pantaloni bleu palid, blusa verde brotacel, esarfa mov purple tare si o panama cu pene de paun…. Nu va zic pretul , caci nu era,deci totul era de…. nepretuit .

In situatii ca acestea , ma gasesc gandindu-ma : Sunt chiar asa de nesofisticata or totul a innebunit ??? .

Si credeti-ma * arta fina* la mine nu inseamna prosopul de plaje cu portretul lui Elvis, or MonaLisa.

Acelea sunt pe catifea :)….

https://en.wikipedia.org/wiki/SoHo,_Manhattan

SoHo-Fuzzy-Images

Read Full Post »


Au zacut telefoanele alea Cricket (  eu le-am ales, dragutele de ele, ei ,greierasii sunau asa cri- cri )  in casa, in loc de mobila, un an si mai bine. In timp ce eu faceam call forwarding de la birou la celular… dureros, mai ales cand esti in roaming , chit ca am 2000 de minute pe abonament. Zic catre sotul : *Suna, mai si tu sa vorbesti cu aia sa instaleze VoIP, sa mearga telefoanele, mai mare rasul.*

Ca maine, ca dupa sarbatori, ca luni dimineata acu sunt inchisi nu se poate, a trecut un an.

Azi, i-am sunat. Din om in om, am nimerit peste Jose, politicos, din cand in cand se pierdea de la telefon (cred ca alea erau momentele cand lesina el pe covor de rasul meu), l-am tinut pe Jose la telefon o ora, omul tot politicos dar pana la urma se facuse seara pe la el pe-acolo si voia sa plece baiatul acasa.

Asa ca m-a pasat la o cucoana draguta care s-a recomandat ca directorul de IT, pana la urma cucoana a aruncat prosopul si mi-a zis ca o sa ma paseze maine la niste specialisti si mai si, probabil ca toti cei in stare sa aiba a face cu mentally challenged plecasera acasa.

M-am simtit ca o branza Limburger intr-un raion de lenjerie intima. Dupa aceea, fiindca imi facusem mintea si  mana, am sunat o alta companie cu care vreau sa fac billing-ul (un soi de nota de plata ).

De data asta mi-a raspuns Dimitri (doar baieti frumosi azi) si incetisor, am inceput cu lista de intrebari. La inceput cateva, ca sa nu-l sperii, apoi mi-am lansat atacul. La sfarsit ramasese numa Dimitri, cu baioneta in coaste, prabusit zambind pe campul datoriei. *Mai aveti vreo intrebare ?* zice el cu ultima suflare. *-Da, pot sa am numarul de telefon direct… in cazul ca mai am ceva nelamuriri in viitor…*

Am auzit un suflu greu si apoi s-a asternut tacerea…

In fine, vine barbatul acasa, eu mandra ca am reorganizat cablurile. *-De ce-ai scos serverul din circuit ?* *-Care server, aa… cutia asta, nici nu stiam… da la ce-ti trebuie, oricum ? Pai a trebuit sa-l scot ca in AirPort nu era decit o gaura destul de mare ca sa intre cablul de la telefon si nenea ala, Jose, a spus sa nu trec telefonul prin router (wow, ce cuvinte mari rosteam, ce mandra m-am simtit). Din fericire hubby e politicos (si fie vorba intre noi, cred ca era si prea obosit sa se puie cu falfabeta).

A mai rotit el ceva cabluri pe-acolo, nu stiu care, ca pentru mine cablurile se impart dupa culori iar directiile la condus in dreapta si cealalta dreapta.

Maine dupa masa imi iau liber… am ceva idei si am mai gasit niste companii foarte interesante… cu numere toll-free.

Read Full Post »

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Apoi sa fii sigur ca nu-i drum de intoarcere.

In fine, nu-i nimic ce o femeie  sa nu poata face daca-si propune cu adevarat .Roxy, umbra mea ….;)

O zi  cu semnificatie speciala trebuia realizata in mare taina.

Martisorul meu de-o viata . O perla .

Telefoanele  sunau in timpul nap ului, textmessages furisate , alertat Ks , alertat NY, alertat   roza vanturilor in cele  patru colturi de tara . Rotitele au mers uns caci , sufletul isi dorea ceva special  . Nu-i vorba , s-au nimerit  timpi liberi , vreme satbila ,  nu avalanse  or ploaie torentiala. Toti veneau ,nu acasa  ci la  hotel iar de acolo la 7:00 pm erau la crasma din  satul nostru . Urma ca dupa 1/4 h sa  apara si personajul care  ne-a  adus in starea   de  complot .

* – ziceai ca  iei un tort , si vad doua cutii . – Dragule  , e un singur tort  si niste saleuri  * … bine ca nu-i curios , caci altfel e pofticios .( erau doua torturi caci era si maine …so, no patise)

NY a  ajuns  primul la  locul faptei , a decorat  discret coltul care-l alesesem- copiii aveau masa mai departe de  a adultilor- au vrut insa sa umfle ei   baloanele  si asa i-am mai temperat un pic dupa drumul de 4 ore.

Pentru aducerea personajului la locul faptei fara sa banuie complotul,  am  apelat la o * minciuna tactica *-  ti-a placut  vinerea trecuta unde am  fost cu Scott la un pahar de vin ??* *- da*  *- Stii, m-a  sunat azi si a intrebat daca nu vrei sa….* -oh , da , a  fost dragut, lume placuta , vinul bun….

In baza  lui Scott, am urcat in masina la 7:15, dupa ce-l tachinasem pe Bebe care plecase din casa la 6:55 …* wow ,  te insori ?!?* Privirea ucigasa a zis tot  ……

La 7:17  phonul meu suna si al mare ma   intreaba:  * – cat mai aveti ? 5-10 minute  ??* – nope, only 2, bye,  kisses .

Oops, still jealousy *-de cand te pupi tu cu Scott?!?*, ha ha ha .

Nu a fost timp de lamuriri caci am ajuns, am parcat , am intrat . Lumea care  era  acolo a observat, desigur, decorul si asteptau si ei  curiosi sa vada Sarbatoritul. Asa  au inceput sa  aplaude, cand au vazut cei doi  seniori la brat . Unul se tot intreba ( in gand) ce au patit, de ce aplauda….  *- ia uite ce seamana fata aia cu Amy a nostra*….. apoi l-a zarit pe al mare care a venit sa-l salveze din mirare…. *-Uite-o si pe Roxy*…ohhhh, si imbtatisandu-l strans, l-a potolit bataile inimii care  spargeau pieptul….

Tortul ar fi costat o avere daca  as fi cumparat 70 de lumanarici  si ar fi fost o pacoste sa le stinga . Asa ca un 7 si un 0 ales de Roxy si cu  ajutorul Oliviei Grace, nepoata noastra, nu si-a dat  suflu.

Socul a durat inca doua  zile cat ne-am bucurat  cu totii si l-am  cinstit pentru cei 70 de ani adunati. Cu bune si cu rele .

Multumim dragii nosrti copii  dragi , prieteni speciali,Ben, Scott, Zach si toti Jose ii care erau Marvin or Johan or Nash.

Sambata  a fugit doar  tineretul sa se plimbe in DC , sa-si instruiasca  istoric, copiii lor .

E timpul lor ! Am uita sa le spun ca  soarele in DC in March e inselator , mai ales cand  bate vantul .  Au revenit mai rumeni in obraji decat daca ar fi stat o zi  la plaja 🙂

img_9597

 

………………………………………

Dragii mamii, daca-l vedeti pe printul ala  calare pe calul acela alb, dati-mi si mie de stire. Altminteri, ascultati aici varianta mea  batrana si plictisitoare.

Iubirea dintre un barbat si o femeie este o punte intre suflete, de aceea nici nu se plictiseste si nici nu se razgandeste. Iubirea sanatoasa nu te nelinisteste ci dimpotriva, asterne o pace adanca in inima. Nu te face sa mergi pe varful piciorelor de frica sa nu dispara, nu te obliga sa petreci ore-n sir in fata oglinzii incercand sa pacalesti curgerea timpului.
Barbatul care te iubeste face dragoste cu tine si daca-i pe jumate mort, numai ca sa nu te dezamageasca. El sta langa tine in momentele cele mai dezgustatoare ale existentei tale fizice, nu da bir cu fugitii chit ca-l sperie de moarte sangele, urletele tale de femeie in dureri sau abisurile mentale hormonale.
Barbatul care te iubeste nu-i de piatra, sigur ca vede femeile frumoase din jur dar are grija ca tu sa te vezi si mai frumoasa decit ele.

Ochii lui sint oglinzi magice in care tu esti cu zece centimetri mai inalta si cu zece kilograme mai slaba.
Barbatul care te iubeste plange in bratele tale daca este nefericit in timp ce bratele devin miraculos de incapatoare. El te face sa vrei sa fii un om mai bun.
Dragii mamii, nu va irositi viata cu barbati or femei irelevanti/e si temporari/e, asteptati-l pe acela/aceia relevant/a si definitiv/a.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

DA, mosule , te iubesc si la 70 . Si sa stii ,Scott nu ma pupa , e doar un alt copil al nostru …. adoptat  .

Read Full Post »

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

*… Peste tot e numai pamant si pamant si pamant…

Gandul nu ma mai stie cum sunt

dar ti-oi aprinde, in palmi , flacari verzi…*

E aproape  1 Martie – ziua femeii . Cineva mi-a  oferit un buchet de zambile albe . Altcineva povestea un gura mare despre * buci*, iar eu imping la 70…

Am observat ,  azi , multe femei parfumate, coafate, margelate, pe tocuri , bibilite . In astfel de zile mi-e mila de omenire dar mai ales de ELE .

Privindu-le , ma gandesc ca un vanzator de iluzii si-a scos taraba pe strada principala, pentru a patra oara in an . Intai pentru Valentine’s , a doua oara pentru Dragobete , apoi  de 1 martie , iar pe 8 – La multi ani – din nou  ! Si gata .

Pana la ziua  voastra de nastere  puneti la pastrat trei vorbe bune ,  zambilele la presat si in  deget un inel . Si  vopsit-va parul , unghiile si taraba aia veche.Puneti-va inima in  ghips , nu cumva   sufletul pe tava . * fii barbata, Zoe*. Mai bine faceti o friptura . Or niste schnitzele, or …gogosi .

Peste cateva ore voi zambi si eu. Corect,simplu, feminin , dar nu voi simti ca este ziua mea . Caci nu este . Nu-mi plac zilele  pregatite , planuite, asteptate .

Ma intamplu firesc , ma pregaresc in fiecare zi. Fara liste . Il am am doar pe *aici* si pe *acum* si pe *EL*

*…ma rog de soare sa ramana rotund, ma rog de luna sa ramana distanta si fara de  viata, ma rog de  ea sa-si pastreze circurile intocmai…*

Read Full Post »

Doyouhearmenow???

15025619_647494862099738_7898258472760943614_o

Idunnodarling….

10398088_1040133886024695_5745571480522634423_n

Read Full Post »

 snowshoe

Ieri cica a fos ger  de-al Bobotezei -de-au crapat…anticarele de carti vechi si nedorite decat de nostalgici.
Chiar si cine n-are carte,( are Kindle fire 4 sure ) are parte !
Are si el partea lui de bune si rele, ca tot omu , si nu scapa nici de primejdii, nici de surprize. Si ca tot omu’, lefter, dar cu muschii si neuronii la pastrare, ieri mi-a fost dat sa vad cu ochii mei aceasta carte mare, cu scrisul mare si cu un impresionant numar de pagini, scoasa ca la vitrina dintre alte carti mari, la magazinul de “antichitati” din cartier. Petru Popescu cu al lui *Primitif* ,tradus in limba satului meu. 415bhqzyn-l-_sx314_bo1204203200_

Mai sa-i pun piedica unui cumparator neavizat , mai sa-mi incerc talentele latente de plonjor (dar nu in limba satului meu), gata sa cumpar toata biblioteca de carti mari, numai sa n-o ratez pe asta! Da, da, inca functioneaza chestia aia mancata cu ani in urma…

N-o sa deschid cartea la nici una dintre pagini, dar o sa traduc foarte exact ce scrie pe coperta:* Primitiv este un thriller stiintific care te tine in suspans de la inceput pana la sfarsit. Bazat pe fapte reale, aceasta poveste permite o incursiune unica intr-un univers fascinant.*

Dupa cat e de sifonata, sunt sigura ca tot ce scrie pe coperta este autentic. Sau, din proprie experienta, ca a mai fost citita de o femeie in metro or bus si a fost de nenumarate ori scoasa si varata in poseta-traista de moasa comunala.. Prea arata ca un trandafir inflorit, zau! Citesc-citez mai departe ( pentru cine nu stie ) ca Petru Popescu a fugit din Romania in USA in 1977. De atunci, el a semnat sau a cosemnat mai multe filme ca Death of Angel si The Last Wave. Primitiv, al doilea sau roman, va fi adaptat pentru cinematografie.

{ Nimeni oare  in Ro nu se incumeteaza la o adaptare a lui * Prins * or * Dulce ca mierea e glontul patriei*caci de * Sfarsit Bachic * nici nu indraznesc…}

Si am mai gasit, cu aceeasi placere, volumul I al Enciclopediei marilor compozitori si a muzicii lor- a lui Milton Cross. Si-am cumparat-o nu numai pentru ca aveam deja, singur, stingher si incomplet fara volumul sus-mentionat, volumul II- dar si pentru ca nu se stie cand nu-mi merge Internetul si am nevoie urgenta de vreo informatie pretioasa fara de care nu-mi pot amesteca armonios  tocanita care , se faurste azi , pentru  toti Ionii si Ioanele. Sa ne traiti !

Si, nu in ultimul rand, pentru ca volumul I ii cuprinde pe George Enescu . Asa ger sa tot fie !

lingura_indragostitilor

Read Full Post »

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sfarsitul anului  ma gaseste mereu la introspectii si totaluri , pe care, eu personal, le detest . Dar ,opririle intre ani  ma ajuta, insa,  sa poposesc sa-mi trag sufletul, altfel risc sa deraiez. Apoi, sa multumesc celor care mi-au fost aproape ,or departe , cu  gandul , cu  vorba, cu  fapta .

Asa ca  am inceput  sarbatoarea popasului, devreme,vineri pe la ora unu pm, sa nu scap pe nimeni din colinda.  Primul  colindator   aparut *penepusamasa* , zic asta caci, masa era mai pe seara, l-am omenit , doar asa-i traditia . Apoi nu poti sa lasi colindatorul  doar * cu temelia* de sticla in doi. Atunci cand  se scotea dopul , cu un zgomot-scartait- deosebit ,special , comparat cu acel ceva , atunci cand trantesti usa la un  Mercedes nou, stiti voi ,  sunetul ala de vacuumare, intalnit doar la mergedes . Si-ti tot vine s-o trantesti , sa o auzi inca o data si inca o data….Asa si cu dopul, te indemna sa repeti actiunea. Pana cand ? pana  ce a fost  introdus mult aer in sticla . Cat ?? Pai, 1/2 .

S-a cerut o pauza , binevenita . Ora sase a venit, musafirii au sosit. Cu ei am demonstrat ca * mancarea e fudulie *si , fireste ,i-am initiat in * zgomotul dopului *. Jocul acesta de societate a fost unanim apreciat si gatat . L-au gasit la fel de asemanator cu  acel *zzhhh* din prima  jumatate a sticlei . Cand aerul a umplut 100% sticla , am zis  Grace ,  nu de alta , dar erau si alte culori ce trebuiau incercate la zgomot , pardon , la  gust . Alb la  alb , rosu la…sarmale ….

S-a cerut iar o pauza, binevenita. Au venit colindatorii- colindatori. Tot *penepusamasa*, dar surprisa a fost magica. I-am omenit , ca asa-i traditia,  chiar de nu mai era  *zgomot de dop*. Au fost alte minuni, natale , de contrabanda or smuggled goods din tara muma , gen  tuica, palinca, stiti voi .

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Cum inceputul era depasit , s-a facut o pauza, binemeritata, pana la  ziua de Craciun.Adica s-a dormit tun .Nimeni nu l-a vazut pe Santa cand a intrat pe cos in fireplace… iar . huh

Mirarea diminetei, insa,  nu a fost  cadourile de la North Pole , ci…*wow, s-a golit *.

Dupa  slujba speciala de la biserica, cine n-avea un program  fix , a mers si-a colindat pe la alte case. Omenitul a continuat, mai molcom, chiar de te imbia cu *marul in gura*. La  asa belsug , eu am ales niste muraturi ,calamamaacasa,  ceva in comun cu: * ave Caesar imperator, muraturile te saluta* ….

or *Ave Caesar imperator morituri te salutant *! Hmmm,nu mai stiu cum este corect,de , asta-s eu…

Si uite asa am incalecat pe-o sa, si v-am zis povestea mea de sfarsit de an si nu lucrurile care m-au marcat pe mine, in comparatie cu anii precedenti,(care pot parea fleacuri pentru altii). Iar alea sociale, politice , regionale or globale  , le stiti si voi la fel de bine ca si mine. Fiecare  din noi sta pe o temelie de convingeri ,principii si valori, cu o mana streasina la ochi ,contempland zarile  si alta la sale.

Cand temelia incepe sa se clatine, lasi privirea din zari si te uiti mai des sub picioare: sa nu luneci, sa nu cazi, sa incerci sa pastrezi un echilibru. Asa si eu, tot ce-am facut in 2016 a fost sa ma uit sub picioare. Uneori, ma impungea senzatia ca degeaba ma uit. Nimic nu depinde de mine.

Deci,  o sa intampin  Noul An,  cu ce depinde de mine , adicatalea cum stiu eu mai bine, cu prajiturile speciale, la care am muncit  o zi inainte si inapoi, asa, sa-l indulcesc  😉

Daca  ghiciti care-i cu crema de castane, precis ajunge si la  voi, cu toate gandurile mele bune ! Fara sa am nasul lucios si detoxificata, ca anul trecut ,( nu mai culeg stele, acum culeg  lauri ) va zic un dulce: La Multi Ani !

HAPPY NEW YEAR !

update :

wow ,  m-a nins pe pleoape … de-un bulgare 🙂 🙂

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Read Full Post »

Older Posts »

Two Fat Americans

Eating & Drinking Our Way Around The World (While doing some other fun things too)

ellenlunney

Weekend Food

Blog de Draga Sbiera

poésie comme vérité universelle

The V Life

C'est la V

existence!

Le site de Jean-Paul Galibert

blue cafe

Don't worry about knowing a lot , you know what is useful , and that's what counts :)

Simplu

Despre banalități

Copacul din pădure

Blog social comun

Mark My World

Hacking life while enjoying everything in between

Brazilia mea / Meu Brasil

Aproape vs. Departe

Ecologia Comunicarii

Libertate. Credinta. Echilibru. Iubire. Toate acestea, Impreuna.

Pacific Northwest Life in Photographs

Image your Life with shaneFx

Quirky Wanderer

Travel stories (Told differently)

Traveling to Romania

History, Nature, Places, People.

STYLE CRONE

Fashion and Style Commentary from Judith Boyd

costume, ii si camasi stilizate

cu dragoste pentru portul stramosesc

Sam's Recipes

Retete simple,facute cu mare dragoste...va deschid usa bucatariei mele pentru a vedea zilnic cu ce imi rasfat eu familia.