Copacul cu 70 de etaje

Sunt copacul care a trait  sapte decenii in doua secole in mileniul al treilea .

Un copac batran, mai batran ca tatal meu cu 20 de ani . Nu toti ajung sa atinga cerul cu bratele . Sunt un copac gaunos, ghebos dar am mai multa viata ,acum, decat pe vremea cand am fost vlastar.

Primavara , ocrotesc joaca si cantecul pasarilor; Vara, la umbra mea se  mai  odihnesc drumetii; Toamna-  ma imbrac in cele mai frumoase vesminte si privesc  cerul si norii si zborul din inalt al micilor mei locatari.

Uneori pleaca si nu se mai intorc, or  eu ii gonesc cand imi scutur ramurele?!?

Si tot mai raman. Raman cei ce ma iubesc. Asa cum am  am iubit si eu copacii mei batrani. Aceia  cu miros de gutui si busuioc  .

De ceva vreme, prin cotloanele mele , se plimba o veverita . O pala cu zvacnituri de futuna. Cand topaie , o simt ca pe o inima si ma bucura s-o stiu acolo, inlauntru meu. O viata mica intr-una mare.

Frunzele s-au dus purtate de vant. Mi-au ramas ramurile, brate  obosite  , pornite ca intr-o ruga spre  cer. Imi simt inima linistita dar, as mai vrea s-o bucur ,  inca.

Asa  am chemat  toti licuricii sa straluceasca pe ramurile mele , sa fie stele, pentru veverita -inima.

..

 

Read Full Post »

Halloween

Imbraca-te bine, mergi la Butler’s Orchard si cumpara bostani . Rascoleste in gramada portocalie- lucioasa pana ce viziunea artistica isi odihneste ochii pe cei alesi fara sa te rostogolesti pe gramada. Cei alesi ii ridici cu atentie -sa nu fie vreun copil ascuns printre ei.

Cand nasul si mainile ti-au inghetat auzi o voce:*-hai odata, alege trei mai mari*, iti faci mintea , cu parere de rau si regrete pentru cei lasati sa degere.

Fierbe cidru, pune-i scortisoara, deschide sticla cu rum din vecinatatea adultilor. Intinde ziare pe masa din breakfast area, cutite mici , ascutite , linguri cu coada lunga si un castron .Taie-i un capac circular in partea cu coada si in timp ce golesti bostanul de continut in acel castron, gandeste-te la cel mai fantasmagoric jack-o-lanterns pe care l-ai vazut vreodata.

Partea aceasta reuseste perfect daca ai in preajma copii de diferite varste . Unul or doi nu mai multi de varsta mica ce necesita asistenta adulta cand lasa paharul cu cidru si rum cu folosirea obiectelor taiose, altii mai maricei cu destula putere sa scobeasca bostanul propriu, dar nu destula rabdare s-o faca caci vor sa-si vada opera. In acest timp cat arta cere sacrificii la detalii, adultii cu prietenii lor, rastoarna castronul cu ramasitile bostanului in chiuveta, le spala bine, aduc containerul de gunoi aproape, intre picioare si se tintuieste sa nu se rastoarne si separa semintele de miezul lipicios. Aceasta operatie necesita timp , timp ce poate fi trecut cu cidru cald si barfa lunga confidentiala.

Dupa separarea semintelor, se face o incercare de curatare a fetei , mainilor si bratelor de lipiciul bostanesc care s-a aparat talhareste.

Daca a mai ramas cidru , semintele se amesteca cu sare si un strop de soy sauce, se baga in cuptorul incins la 375 F amestecand in ele cand si cand.Daca nu ai *cand si cand*din pricina de cidru le pui pe o foaie de copt si le lasi pana arata, devin, aramii -maronii si scot sunete mocnite. Diferenta de la maronii , toasty, la arse e de cateva minute de neatentie de cidru , de pozat , or de deschis usa la glasurile care striga *trick or TREAT* or cuibarit in fata focului din fireplace care mocneste flacari cu miros de cetina. Deci atentie la timer si seminte !

Read Full Post »

spiridusii muciosi

Stranut, tusesc , imi curge nasul ca Potomacul , capul imi vajaie a nu-stiu-a-cata-sonata, aud voci …( ultima chestie ar putea fi taiata la montaj )

Hubby imi prepara o fiertura de ierburi miraculoase , de scos nalucile din mine, ma priveste pe deasupra ochelarilor si mustaceste…

-Nu stiam ca in Rai poti avea atatia pitici.

-Am un milion , cu cozi rasucite care se plimba pe mine , prin par, pe piept si nu cred ca sunt doar pitici , uite, una neagra ca smoala , cu niste carti in spate si cu un plaivaz , imi ranjeste cordial .

Cand  s-o intampla asta , nu e de-a  buna ; ori te cauta doamna responasbila  cu seceratu’ ori iti iei barbatul la omor.

– Altul  , in coltul de sus , se priveste intr-un ciob de oglinda si-si da cu zeama de dude pe  bot , ia .

Unul verzui   se apropie de my hubby si el uita sa amestece  fiertura magica de ierburi  de alungat piticii.

Ma ia  cu ameteala, dau sa zic ceva ; nu pot si incepe un cutremur . Hubby ma zgaltie cu temei , de-mi cade  colbul de pe  aripi .

-Ce pitici ai de  tremuri , auzi, numai Tu puteai sa ai un suflet mucios cu febra , cred ca ai ceva la tigla. Incepusesi sa reciti .

Am eu un leac : tuica fiarta , prisnite cu sa-ti sara mustarul , ceai de vrajitor .

Hai , lasa piticii , ca nu stiu sa fac  coliva si maine am eu  programare la doctor….

ufff, n-am ce face , trebuie sa alung spiridusii .

 

 

 

Read Full Post »

numai miere si aur….

… octombrie  isi cade ploaia de frunze ; culorile imi cad din cer , mirosind   dulcele-amar de patchouli

se aduna din frunze si se limpezeste intr-o noua apa uda-miere si aur  .

Se  ridica in nori , plange, si apoi se risipeste in lacrimi- picaturi de strugur in pielita galbuie,

se lovesc de cer si se sparg in ploaie calduta.

Lumina blanda umple cerul si ochii.

Arunca-n soare si-n pietre si-n zile scurte .

Apoi cade pe  frunze in ploaie  marunta.

Read Full Post »

four seasons…

 … la Hillwood este spectacular .  Cred ca am desvoltat un hobby in a veni aici ,oricand, in toate anotimpurile  . Ciudat este ca locul  nu prea este stiut  de localnici . De fapt, nici eu nu-mi amintesc cum l-am descoperit .

O oaza de cultura ,de liniste , de frumos, de vechi , de Rusie , in mijlocul metropolei,  totul inconjurat de o gradina in care poti sa-ti odihnesti ochii si mintea.

Mereu este ceva nou : o expozitie , un bal , o serata , un picnic .
Aici  se poate vedea tot ce v-as fi povestit eu  stangaci . Si  aceste photo  sunt ale unui pro . Cum toti romanii stiu engleza , faceti o plimbare cu mine aici
:

.http://www.hillwoodmuseum.org/whats/exhibitions/four-seasons

  Acum , Philip Hass , un artist contemporan  si regizor , a replicat * The Seasons*. 

Un  pictor al renascerii Italiene, Giuseppe Arcimbold ( 1526-1593) . Philip Hass a folosit materiale botanice: flori, legume, fructe si crengi pentru a realiza aceste * statui * la scara exagerata care, da  farmec de toamna, toamna , vulpe roscata…. gradinii .

• 

Eu , photografiez neprofesional  caci, imi place sa prind momentul, sa-mi amintesc iar  si iar  cat de tare iubesc acest loc . Atat de tare ,incat de mult , am vrut sa fiu parte din acest ansamblu . Pe atunci  habar n-aveam de reguli , fapte , legi .

Cateva poze in anotimpuri diferite, nepro….ale mele:

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

As fi sters praful , as fi udat si cules florile . As fi  plivit, as fi maturat, doar- doar  sa ma aleaga.
Am ajuns chiar in faza de *interviu *care i-a lasat pe toti extaziati , inclusiv pe mine, de cunostintele mele in ale artei, dar mai ales in ale intretinerii ei…

Persoane dragute , zambitoare ,amabile , au avut rabdarea sa-mi vada si sa-mi ghiceasca entusiasmul pana la un punct; Punctul or intrebarea cheie, ce a lasat ambele tabere cu gura cascata .

* ei :-Cum cureti un covor fara sa-l aspiri ?

-eu:  (ochi mari, huh , ce idee , vor sa fie autentici , ca in sec . 19… )
– Il periem cu apa si otet iar iarna il taram pe zapada din curte sa-i invioram culorile  *

La acest raspuns neaos , din amintirile bunicii , ei m-au pierdut . Si  eu caci, n-am aflat niciodata cum se procedeaza. Nici ei n-au fost curiosi sa afle cum se curata in *romanian style* un covor vechi….

Asa am  ramas eu cu plimbatul si taratul celor care au vrut sa se plimbe in paradisul meu pierdut ,dar regasit in voluntariat.

Dupa ani , voluntariatul aici e bine apreciat oricand. Si eu 🙂

In amintirea filantropiei  M. Post . Da ,   acela cu cerealele.

http://www.hillwoodmuseum.org/about-hillwood

 

Read Full Post »