Feeds:
Posts

Archive for the ‘vara’ Category

 

photo-1Cand vara fierbine se racoraeste noaptea cu o furtuna grozava  , degeaba ai umplut  galeata cu flori , ai vedenii .

Vantul  misca umbrele copacilor pe  pereti , le lumineaza cu-n fulger trasnit, ca la teatrul chinezesc !https://youtu.be/BiTxRlih3H4

– hey, baby, trezeste-te,  e un animal la geam , nu stiu , ceva …  zicea sperietura

– hmmm?? cum ?ce ? cine?

– e o  fiara afara pe deck, mi-e  teama ….

-oh, draga, culca-te la loc , fiara este langa tine….

Am adormit la loc ,  linistita , visand ca nu degeaba s-au inventat instructiile de folosire.

No kidding…

asa au invatat baietii   cum sa nu   poarte o soseta negra si una   burgundy .

Sa tot urmezi instructiile .

image008

Cand  am cumparat o matura   si n-am gasit instructiile de folosire ,  am avut cosmare, de alta natura . Fiara e langa mine !

 

Read Full Post »

 

DSC_06940001-e1308223769777

Nu se pot închipui doi oameni mai deosebiți: Petru se trăgea din Betsaida, un sat sărac de pescari de pe malul Mării Galileii, Pavel era din Tars, un înfloritor centru cultural al antichității, din regiunea Ciliciei, la vreo 15 kilometri de țărmul Mediteranei; Petru era un pescar fără carte, om simplu și cam bolovănos, Pavel un intelectual rafinat, discipol al celebrului rabin Gamaliel; Petru era „cam crunt la ochi”, Pavel era„vesel la căutătură”; Petru era „drept la stat”, Pavel era „puțin cam scurt la trup”; Petru avea o fire schimbătoare, trecând rapid de la blândețe la accese de furie, și de la gesturi de mare curaj la momente de lașitate (când este arestat Iisus în Grădina Ghetsimani, apostolul pune imediat mâna pe sabie și îi taie urechea soldatului Malhus; peste puțin timp, același Petru se va lepăda de Iisus de trei ori într-o noapte și se va ține departe de Cruce, pe Golgota), Pavel, însă, era de o consecvență nezdruncinată, atât în rău (înainte de iluminarea sa, pe Drumul Damascului, a fost un prigonitor sistematic al creștinilor – între altele, Pavel a fost cel care a păzit hainele ucigașilor Sfântului Ștefan, pe care aceștia și le dezbrăcaseră pentru a arunca mai în voie cu pietre), cât și în bine (după convertire, va deveni teoreticianul creștinismului, cele 14 epistole ale sale alcătuind un sistem filosofic perfect unitar).

                                      La Multi ani ,Petru si Pavel !

post_sf_ap_petru_si_pavel

Atât de diferiți, cei doi apostoli au avut la un moment dat o ciocnire destul de serioasă: cum numărul celor care doreau să se boteze creștea exponențial de la o zi la alta, în rândurile tinerei Biserici au apărut voci care cereau să li se permită creștinarea doar iudeilor și păgânilor circumciși în prealabil: după botez, acestora li se cerea să respecte atât normele creștine cât și cele mozaice. Pentru a se găsi o soluție, în anul 50 a fost convocat un sinod apostolic la Ierusalim, în care s-a decis că se poate boteza oricine se supune cuvântului Evangheliei, fără alte restricții.

După sinod, Petru merge în Antiohia și vede cum creștinii „iudei” refuză să stea la masă cu creștinii „păgâni”. Apostolul, nu doar că nu ia atitudine, dar se și așază la masa celor dintâi. Pavel îl mustră aspru pe Petru (Chefa), după cum reiese din Epistola către Galateni: „Iar când Chefa a venit în Antiohia, pe faţă i-am stat împotrivă, căci era vrednic de înfruntare…. am zis lui Chefa, înaintea tuturor: Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca păgânii şi nu ca iudeii, de ce sileşti pe păgâni să trăiască ca iudeii?” Ba folosește despre tabăra „iudaizanților” și a lui Petru expresia usturătoare „s-au fățărnicit”.

Însă conflictul trece ca o furtună de vară, iar cei doi apostoli se vor împăca pentru a deveni împreună berbecul cu care Creștinismul va sparge porțile Cetății Eterne. După o intensă propovăduire la Roma, sfidând prigoana lui Nero, Petru și Pavel sunt întemnițați împreună în închisoarea Mamertino. Pe 29 iunie 67, sunt scoși din celulă și duși în afara orașului pentru a fi executați.

Ei își iau rămas bun în locul numit astăzi Porta San Paolo („Poarta Sfântului Pavel”). De aici, Petru este dus la Circul lui Nero, pe colina Ianiculum (ocupată astăzi parțial de Catedrala San Pietro a lui Bramante și Michelangelo) și este răstignit cu capul în jos, la cererea sa, deoarece nu s-a considerat vrednic să moară în același chip cu Hristos.

Spre deosebire de Petru, Pavel era cetățean roman. În această calitate, el nu putea fi răstignit, moartea pe cruce fiind considerată umilitoare de „stăpânii lumii”, așa că este condamnat la decapitare.

„Apostolul neamurilor” este executat în locul numit Aquae Salviae („Ape dulci”), aflat pe Via Ostiense. În momentul execuției, capul Sfântului Pavel sare de trei ori, în acele locuri țâșnind din pământ trei izvoare. Ele există și astăzi, iar deasupra lor a fost ridicată o biserică numită „Tre fontane” („Trei fântâni”), într-un parc cu pini seculari, unde domnesc o pace și o liniște dumnezeiești. În același parc se află și basilica Santa Maria Scala Coeli, unde, prin bunăvoința Bisericii Catolice, i s-a permis și comunității românești să își țină slujbele.

Oricât de diferiți au fost, Sfinții Petru și Pavel au stat umăr la umăr, servindu-i lui Hristos. Lor, în egală măsură, le datorează Europa chipul pe care încă îl mai are astăzi. De aceea, icoanele îi înfățișează îmbrățișați, ca în acea zi de 29 iunie, la Porta San Paolo, când s-au despărțit ca să moară pentru Cel pe care atât L-au iubit.

( sursa: ortodoxia Ro )

Read Full Post »

Draga Tata , iti multumesc pentru toate povestile carora nu le-am aflat sfarsitul decat  tarziu ! * A fost o data ca-n povesti……a fost ca niciodata*…..

Multumesc  sportivului  , care mi-a  explicat  cuvintele fotbalului , strigand  linga tine in tribuna Giulestiului ;

Multumesc  pentru Duminicile   la hipodrom  unde am indragit caii  si cursele . Cat se supara mama pe noi  !  haha .  Stii, abia acum gust  *viciile* astea… La  Kentucky Derby  esti  linga mine  mereu !

Multumesc pentru arta sahului ,  cand te lasai batut !

Multumesc pentru vizitele la “mos Nichifor” unde mi-am descoperit arta cititului  cartilor interzise !-care-i tapetau camera .

Multumesc  pentru  cand m-ai scapat din bratele lui “ dl Tudor” caci il poceam pe  *Zdreanta* mai mult decat il flocaise autorul  ;

Multumesc pentru *Invitatia la vals * cand l-ai rugat  pe *nea’ Miha* sa-mi semneze cartea cu  dedicatia ce m-a emotionat  mult !  ( stii , inca o am si o mai rasfaiesc )

Multumesc pentru zilele  *dolce far niente*  la Mogosoaia in compania *nebunilor betivi* …   *Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi si ti-as saruta talpa piciorului, nu-i asa ca ai schiopata putin ….de teama sa nu-mi strivesti sarutul ??…..Atunci l-am indragit pe Nichita !

Multumesc  pentru toate dulcile *escapade*  de la  Nestor si Capsa , la chenzina – unde ma rasfatai cu prajituri !

Multumesc pentru toate florile cumparate de la  *sa-ti traiasca frantuzoaica , Conasule*  uitindu-se lung la  Tine !.

Multumesc  pentru   *musica programata* de   la Atheneu , Duminica dimineata !

Multumesc  pentru  toate drumurile deschise cu rabdare si dragoste  ! Multumesc  tarziu , prea tarziu , caci ai fost mandru de mine !   Ai plecat repede , mult prea repede   ; N-am apucat  sa-ti multumesc cum se cuvenea  niciodata !

Dar stiu , cineva  acolo sus  ma iubeste , inca !

Pentru  tot  iti multumesc  azi si mereu, draga Tata !

Share this:

Read Full Post »

HPIM5282

Am umblat toata saptamana cu unghii albastru-turquoise .

Stau asa si ma uit la ele : wow, parca-i fleac , dar tot iti trebuieste ceva curaj or nebunie sa umbli asa prin oras cand ai de trei ori varsta de adolescent .

Apoi , ai asa , o senzatie de sminteala delicioasa , desi temporara ( o sa ma inteleaga doar femeile care si-au pictat unghiile rosu or french toata viata  )

M-am gandit la asta mult -si  sa nu le rod -de  obicei prost , de ganduri, de  planuri, de vise  or de toate  caci , sunt  implicate in proces .

M-am  gandit la asta si la metrou cand am scos bani din buzunar , pentru niste musicieni ambulanti peruani .

Pentru flute am contribuit .El m-a apucat de suflet. Camino triste…. http://wn.com/inkari1981

M-am gandit la unghii si cand priveam *Roman Holiday*  cu Audrey si Gregory ( pot sa-l vad de mii de X  , asa,  sa-mi exasperez familia  )

Sa privesti asa un clasic cu unghii albastre e  aproape de  *mauvais ton* . Dar eu sunt o *vrajitoare*sarmana ( cum zice cineva) asa ca am savurat si savurat si iar savurat -pana ce ideile au inceput sa bantuie .

Bine ,  nu  dramatizez  si nu va povestesc  filmul  , caci precis il stiti . ….the mouth of truth… http://www.youtube.com/watch?v=6af1dAc9rXo

Asa m-am plimbat prima data in Roma ; fara  mapa or ghid, doar cu  filmul in cap. Iar acum unghiile mele turquoise ma poarta …. fereastra – cer -azur   …. pe acordurile Rhapsody in blue , spre locuri stiute  si iubite.

Rhapsody este un cantec ?!?  Recunosc, la musica sunt o  foarte buna ascultatoare  si atat .  Mi-am intrebat google autohton ( El care le stie pe toate ) siiii…….  fiat lux . Nu, nu este un cantec . E un fragment . Un fel de capitol citit si rascitit or cantat si rascantat din opere vechi – de un  rapsod , asa ca in Iliada si Odiseea lui Homer.

– Ahhaaa, privindu-mi  azurul unghiilor, as mai merge o data pe urmele lor ! https://windwhisperer.wordpress.com/?s=am+fost+si+eu+in+grecia

Iar imi privesc  unghiile turquoise  si-mi zic ca  nu-i fleac , e o dilema , chiar  trilema….

Cred ca unicul meu talent este cel de a visa…

Read Full Post »

Imagine

Nana e  acolo, departe -aproape- dar mereu vacanta de vara . Nana sunt piersicile zemoase si ciresele pastrate doar pentru mine . Nana  nu ma grabeste sa cresc atunci cand  ma  ajuta cu nasturii , sosetele or sireturile  de la sneakers. Nana imi perie parul si-mi impleteste cozile fara sa ma doara.  La film, punga cu popcorn e toata a mea. Nana poate sa alerge cu mine pe langa bike pana prind viteza.  Eu si Nana  ne balacim picioarele in fantana  fara sa ne pese  de   oameni .La Nana sunt  fluturas si la  masa , nu doar in gradina ,pot sa zbor oricand . La  Nana pe  perete e desenul meu abstract , facut de mult, cand eram mica. Acum sunt mare si o ajut pe Nana sa  facem cupcakes  , in toate formele colorate . La Nana se merge la cules de blueberries cu tractorul si am invatat sa nu-mi fie frica sa merg repede  cu bicicleta . La Nana e funny , nu stiu de ce n-are si ea un copil !

HPIM2781HPIM2643my turquoise angelcherry HPIM2649HPIM2717blueberry HPIM2653HPIM2654HPIM2667HPIM2671HPIM2665

Read Full Post »

HPIM2793

Tenisul are regulile lui . Nicaieri aceste reguli nu v-or fi mai exigente  decat la * All England Club* cand  gazduieste Wimbledon , unde  jucatorii trebuie sa fie imbracati *almost entirely white*   iar standardul  nu o sa  fie coborat nici macar pentru  aceste talpi roz , care au fost schimbate,  chiar de  se numeau Federer . Nu cred ca este prea mult or prea exagerat . Fara compromisuri – cand vrei sa  pastrezi  traditia si standardul ridicat  .  La Wimbledon spectatorii sunt :*gentlemen’s* si *ladies*  nu *men’s* si *women’s*  si sunt rugati sa pastreze linistea .

Ballboys si  ballgirls sunt prezenti la inspectia zilnica , la ora 10 am, drepti , umar langa umar , cu uniforma impecabil proaspat-scrobita , ca membrii familiei Von Trapp .  Cand  poarta se deschide publicului la 10:30 am fix , anuntul catre  public nu o sa fie * are you ready to RUMBLE ?* ci un calduros : *Good morning ,ladies and gentlemen . We are about to open the gate . In the interest of  your safety and those around you , PLEASE do not run *

Este doar  acest *Old English Snobbism*  care   face  acest turnament in tenis o experienta  unica ? or traditia *sportului alb*? or poate Andy Murry  care aduce acasa trofeul Wimbledon , disparut din 1936 . ?! Felicitari, oricum ar fi sa fie !

Read Full Post »

april-22

Imi simt ochii, imi simt directia , prin jungla de crengi etajate, milioane si miliarde , in coridoare geometrice , verde , verde,verde, verde . Totul e atat de verde , incat eu insami nu mai sunt verde , verdele nu mai e verde , pentru ca se poarta verde fara negru, se poarta chiar verde  fara  alb , dar nu se poarta verde fara galben , fara albastru  , mai ales albastru . Dar , nu este nici una din acestea , nu mai era verde , ci era ceva unic , imposibil , si eu  nu-l mai vedeam , nu mai vedeam nimic , pentru ca nu mai comparam .Daca n-as  fi vazut o pata schimbata ,intunecata , eterogena , ca un fel de gura mare , avida ! Era o fereastra . Eu insami voi reaparea acolo, mi-am spus , si mi-am simtit parca din nou trupul, culorile si trecutul solitar cu ele . Inainte . Zburam atat de repede ! Distanta era imensa  , dar viteza mea o intrecea. Nimicind spatiul in linie dreapta , am avut o data  mai mult acea senzatie a paharului plin apropiat de  buze : ma -nteapa mirosul lui plin , e plin , e un plin al lichidului greu ,verde, pana sus , si totusi sorb si nu pot urmari la fel trecerea interioara si gustul ! Bucurandu-ma intre  rasuflari , a mai ramas atat de putin , o sete uitata , remanenta , ma ia ca o spaima , de-ar putea sa ma sature ultima inghititura ,ultima, sorbita , gata, plinul e gol , golul e intreg , ce-a fost a trecut .

Read Full Post »

Older Posts »

Two Fat Americans

Eating & Drinking Our Way Around The World (While doing some other fun things too)

ellenlunney

Weekend Food

Blog de Draga Sbiera

poésie comme vérité universelle

The V Life

C'est la V

existence!

Le site de Jean-Paul Galibert

blue cafe

Don't worry about knowing a lot , you know what is useful , and that's what counts :)

Simplu

Despre banalități

Copacul din pădure

Blog social comun

Mark My World

Hacking life while enjoying everything in between

Brazilia mea / Meu Brasil

Aproape vs. Departe

Ecologia Comunicarii

Libertate. Credinta. Echilibru. Iubire. Toate acestea, Impreuna.

Pacific Northwest Life in Photographs

Image your Life with shaneFx

Quirky Wanderer

Travel stories (Told differently)

Traveling to Romania

History, Nature, Places, People.

STYLE CRONE

Fashion and Style Commentary from Judith Boyd

costume, ii si camasi stilizate

cu dragoste pentru portul stramosesc

Sam's Recipes

Retete simple,facute cu mare dragoste...va deschid usa bucatariei mele pentru a vedea zilnic cu ce imi rasfat eu familia.