Epocile decadente se reflecta in literatura si arta prin incalcare de hotare si confuzie a genurilor . O statuie , o pictura in relief , o strofa in care poetul renunta la valoarea cuvintelor pentru a ne transmite sentimentul sau prin musica versului exclusiv , o simfonie in care compozitorul nu urmareste decat sa ne evoce peisagii in dispretul rostului primordial al musicii , nu fac decat sa dea celor de azi or de maine posibilitatea de a recladi respectiva epoca .
Bucataria , care e si ea o arta , nu scapa nici ea de aceste inrauriri , si bucatarul , care e si el un artist , cade ades in pacatul poetilor , pictorilor si celorlalti confrati . Nu pot decat sa zambesc , rasfoind unele tratate de bucutarie , in fata asa-numitelor “plats montes ‘ . Prezentarea mancarurilor e, desigur , un merit al autorului , cu o singura conditie : gustul sa primeze .
Dar nu am cuvinte de lauda cand dau , de pilda , de o carte din ingenioasele si savuroasele creatii ale marelui Antonin Careme care , pe langa un bucatar de geniu a fost si un desenator de talent .
I have just ordered a new “used” book from Alibris:Cooking for Kings: The Life of Antonin Carême, the First Celebrity Chef by Ian Kelly, and I cannot wait for it to appear in my mailbox.
*Antonin Carême was the first celebrity chef to make his mark as a major international figure in cuisine. A man from humble origins, who unfortunately did not live long (he died before reaching the age of 50), he attained the kind of fame reserved for only a select and talented few. Some of his spun sugar concoctions were so strong that court jesters could dance on them. According to Montagne, nothing was more important to this chef than his art – not money, not fame – and thus he set a standard for chefs and the culinary world for generations. …*
not money , not fame…that’s me 🙂 si arta mea !!! I cook for Kings too !!!
O mamaliga la care-i pui si lapte nu doar apa , o rastorni jumatate intr-un vas de sticla uns din belsug cu unt , presari tot din belsug branza 5 frati mexicani or 3 , or cat aveti , doar e international cooking !
apoi adaugati cealalta jumatate de mamaliga , in care apasati 6 locasuri , cu o lingura , punand in ele unt si tot atatea oua , iar pentru un pic de mediteranean air…..parmezan . O uiti in cuptior, nu de tot , cam 20 de minute . 
si o sa iasa…asa ceva , buuuunnnn, ca de acolo ii vine si numele !
iar daca merele tot se ofileau in…glastra caci de, avem capsuni si cirese…le-am propus un ” facelifting ” intr-o placinta . Asta- ca -fel – trei- sa-l minimalizam pe dl Savarin ; la noi desertul e la mare cinste nu doar la francezi . Deci am purces la refrisarea merelor obosite cu o … cojire, nu , nu cu cu laser, ci cu cutitul ,asa , sa se’nvete minte , si ca sa fie mai multe le-am taiat in 8 :):) le-am perpelit intr-o cratita cu un pui de lele de unt amestecat cu zeama de la o lamaie , zahar NU, ca-s dulci ele si fara . Le-am parfumat cu cuisoare si scortisoara . Nu Channel . 
la urma aratau bronzate , ca venite direct de pe coasta a de azur 
si dupa ce s-au racorit , le-am intins pe foi asezate in tava , straturi ,straturi despartite intre ele cu unt ; apoi le-am acoperit cu restul de foi , straturi ,straturi despartite intre ele tot cu unt..si le coci o jumatate de ora… ca sa le arati tu lor ce-i aia coasta de azur….
bronzata , pardon, coapta suficient , crocanta de-si uita varsta….o pudrezi cu carron , oops , zahar pudra …si o prezinti ca-fel-trei ” celor mai iubiti dintre pamanteni ” iar daca au de facut reclamatii , le zic : azi avem ” tacisinghite” I cook for Kings too !….. nimic ala Antonin Careme . 
windwhisperer
blue cafe 