
……….Na, ca m-au convins ! de, fete..ce stim noi… fundite, fustite si …zaharicale 🙂 Pai spune asa ,draga, atunci e simplu! Cofeturi si zaharicale felurite au tronat din vremea ocupatiei otomane pe malurile Dambovitei si tare-s gustoase, mai ales cand verile se intind levantin, ca un serbet de trandafiri sau cand iarna te tine la gura sobei ! Si mai e ceva, chestia asta are chichita sa, caci dincolo de desfatare, desertul are la romani functie sociala . La o prajitura si-o cafea s-au cucerit inimi, s-au schimbat testamente, s-au facut legi, s-au pus la cale casatorii. Pana si in romane sau in piesele de teatru, cele mai interesante lucruri( punctele culminante , adica) se petrec atunci cand se aduc deserturile si caffeaua . Asociate neintimplator , dulcegaria si cafeaua sunt boli boieresti, incurabile , transmisibile prin gust si care se manifesta prin dependenta fata de savoare.
Dar sa lasam vorbaria, dragilor, ca nu de asta ne-am intalnit !!! V-am pregatit (acum in toiul iernii ) >>> Fondue de fructe>>>>,ceva decadent care ne duce cu gandul …la o plaja sau… cum sa va spun eu mai bine… ..sau pe un camp de lupta ! E ca si cum ai merge pe urmele lui Napoleon si, pe campul de batalie , iti este adus un platou cu fructe proaspete pe care , cu ajutorul unei tepuse ucigase , il vei sacrifica in chocolate topita amestecata cu pulbere de nuca . Incepi sa intelegi lipsa de prudenta a imparatului si capitulezi in fata combinatiei rafinata de foarte dulce si amarui , de fructe reci si chocolate fierbinte cu arome de vanillie .
In timp ce ma gandesc ce sa tavalesc mai intai in chocolate , o felie de grapefruit or o capsuna…ma trazneste revelatia . Prin cap , desigur . Acum inteleg : pofticioasa si geloasa pe zei , cu ambrozia lor cu tot… omul a creat desertul…
Cred ca asta a fost intr-o dupa-amiaza de iarna , cand nu-l mai stapanea foamea , ci altceva trebuia potolit …gustul , dorinta de placere !
🙂 j.
Read Full Post »