In fine, nu-i nimic ce o femeie sa nu poata face daca-si propune cu adevarat : mi- am cumparat masina.
Hubby zice ca-i barca , nu masina , doar ca-i lipsesc vaslele.
Are cinci ani vechime si totul manual, inclusiv clante si ferestre , e turqoise , sa se asorteze cu cerceii , e new used car, oh , that’s my name too , iar cea mai sofisticata piesa la bord e un radio dar… are numai 10.000 de mile, e platita integral si e a mea.
Statea acolo stinghera in parcajul magazinului , batrana cu suflet tanar si toti treceau pe linga ea fara a o lua in serios : simplitatea intruchipata , culoare stinjenitoare, pret prea mic si kilometraj nereal pentru varsta ei.
Fusese candva cumparata de un batran, ca sa fie gata sa-i care nepotii.
Nepotii crescusera, bunicul imbatranise si mai mult dar inca avea grija de masina lui : toate inspectiile la timp, lustruita, gata sa-si poarte comorile si viitoarea stapana cu comoara ei .
Asa-i alegem uneori si pe oamenii din jur : simandicosi, cu de toate la bord si prea scumpi pentru buzunarul nostru.
Apoi seara am vazut de una singura Vanity Fair,https://www.youtube.com/watch?v=JuRRjNRv-rM ( chiar m-a impresionat) un film pentru cucoane.
M-a facut sa ma gandesc la toate iubirile neiubite, alegerile nealese, prieteniile neimprietenite.
Ce-ar fi putut sa fie si n-a fost, iata obsesia periculoasa a femeii cu prea mult timp la dispozitie.
“Munca vindeca gargaunii”, spunea bunica. Acum si eu….. http://www.youtube.com/watch?v=rjsNNcsUNzE&feature=fvwrel