Feeds:
Posts

Posts Tagged ‘cadou’

De ziua mea ,mai de mult , familia mi-a facut cadou o racheta de tenis. N-am vrut sa par nepoliticoasa, am zis multumesc , dar se potrivea  ca o palarie de muschetar pusa pe capul Papei !

-”cand incepi  s-o folosesti ?” ma incita copiii.

– “cand  da zapada , cumpar inca una  si o pun in celalalt picior ” le  raspund eu malitioasa si iubitoare a sportului de iarna !

Adevarul e ca  nu-mi pasa prea tare de sportul care ma ia de la  …bucatarie ..:) Dar acest obstacol , e nimic pe langa  prejudiciul  vazut cand… am mers la  terenul de tenis cu racheta mea cea noua si  corpul meu cel vechi…  Mi-am zis ” hai sa incerc”!  Nu cred ca este vreo legatura sa  sustin  aceasta ” axioma” dar, cred ca  racheta mea  cea noua  , emana un miros care poate fi perceput de la 50 m ,de profesionistii sportului alb . Altfel nu-mi explic de ce cand am aparut  linga teren, barbatii in  pantaloni albi se grabeau spre  iesire, femeile in fustite albe ridicau nasul in sus  si mormaind ceva de genul: ” cred ca  mi se arde mancarea in  cuptor”se grabeau spre  iesire ;  chiar si copiii  intorceau spatele  zicand :” am auzit-o pe mama strigindu-ma “

Ramasese un  singur tanar ,care se  pregatea sa  sara gardul, zicandu-mi cu capul intors  spre mine  :

-” vrei sa joci ??   ai mai jucat vreo-data”???… ..

-”Nu, “raspund  eu, chicotind; ” dar ce te face sa   crezi asta? “… ….

-” Banderola de retinut transpiratia .  Nu se poarta la subtioara ”

–  ” dar acolo transp…..….”

-“nuuu,” zice  el , ” se poarta la  incheietura mainii , stii ce…n-am timp acum, poate alta data “

A doua  zi , cand am  venit iar la teren (  perseverenta fiinta ) o  fata de vreo 12 ani  ,impiedicindu-se ,  era gata- gata  sa cada  cand  ceilalti  jucatori  se grabeau spre  iesire….. ” ce naiba fac  gresit”???m- am intrebat.

” 1)nu  incerca sa arunci mingea peste gardul de sarma ,   ala-i bascket.  2) nu castigi puncte in plus cand incerci sa lovesti  fintana arteziana. Si 3) tine bine  racheta in mana cand  lovesti,  sa n- o arunci  in capul cuiva “

Urmatoarele  saptamani , am  jucat ca un  demon ,(care  se dea  din el stigmatul ce era in  noua mea racheta) cu orcine am nimerit si am prins

Ieri, am zarit   ca se apropia de  teren,  o persoana cam fara chef, un pic obosita, cu o racheta de tenis noua, cu un T-shirt pe care scria ” challenge me”.  …

”- Ai  mai jucat vreo-data ??”  intreb. Scuturind capul  negativ , Ea: -” nu, cum de stii??”…. -” banderola de  retinut transpiratia nu se poarta la glezna… oohhh trebuie sa  fug, aud   alarma de la  cuptor… mi se arde mancarea” am apucat sa spun unei priviri perplexe , cum fusese si a mea in urma cu o luna.

ps :chocolate  is not challenge , is  just yummmy !!!

http://www.youtube.com/watch?v=08BGc416XdM&feature=related


Read Full Post »

Copil fiind , intotdeauna am  celebrat  Ajunul  la bunici ; mergeam cu colindul  cu  verii mei din casa in casa si ne  bucuram de traistele noastre pline cu mere, gutui , nuci si colacei ! Ziua de Craciun era mersul de  dimineata la  biserica si apoi masa cu rudele .

Cand au aparut copiii mei , nu pot sa uit  truda si nebunia de a aduna  ” ceva ”   pentru ai mici  { s-au “bagat” masinute chinezesti si ciocolata  ( yuuukkk) la victoria …fuga de la servici si imbulzeala  la  coada sa  apuci  ” ceva”… ( de asta boicotez  azi tot ce e  “madeinchina”)}, zarva cu  : ” unde  vine Mosul anul acesta” ,  ” cine e Mos” ,” cine face poze” !    Pana la urma , era ceva pentru toti , cu toata truda, cu  toate aventurile ” familiei pitpalac ”  cand s-a urcat 1/2 in metrou   in  directie opusa , iar  cealalta 1/2   asteptand bodoganind  pana la reunire ; (  au patit-o si cu trenul , ca doar  nu era sa se  limiteze  doar la  metro  !!)    Insa momentele cand copiii ii ziceau Mosului poeziile  sau ” piesa de  teatru ” ( dialog  intre frati )cu…imparateee tee teee teee, luminateee teee tee (  ecoul , noi  adultii  dumirindu-ne  mai tarziu ce-i cu reverberatia    celui mai mic actor)    stergeau toata truda si zbaterea adultilor , punand  acele  luminite in ochi, ca ale copiilor  nerabdatori sa afle  ce  le-a adus Mosul .  Peste ani am fost informati , ca  dupa acest ceremonial , copiii faceau sfat (  sase prichindei), si     fara  prea mare bataie de cap   ghiceau cine a fost  mos anul acela .  De , noi adultii eram  preocupati cu ” hai noroc !!!” si nu am aflat sfarsitul ” piesei ” decat tarziu .  ” – de ce sa  va stricam placerea ?/ erati asa de fericiti ”

Acum… peste ani , cand e o placere sa   gasesti daruri pe’ndelete , sa cumperi nimicuri care-ti bucura ochii si sufletul , sa le  impachetezi frumos    , au disparut  agitatia si zarva copiilor .  De aceea ,  in fiecare  Ajun ma napadesc  din cufarul amintirilor , acele  momente pretioase .

manca-v-ar mama

De Ajun , in zori,  m-am luptat cu cozonacii ,  sa  aduc zarva glasurilor mici, care-si amintesc  :   “- mammmaaa, vreau  la tineeee …..- nu deschideti usa la bucutarie, iese caldura !!!”… am  fugit pentru 4 ore la servici iar  la intoarcere am mai  ” adunat” ultimele bunatati ; cozonacul se ridicase bine  ,  intr-o  bucatarie fara usa  :)..i-am  pus in forme si s-au copt minunat .  Colindele   divine    curgeau molcom  din statia 90.8  ;  oboseala era o dulce placere sorbita cu o cafea si un glas …”- abia astept sa ma fac mare sa beau cafeaua si sa  radem “… in living bradul  sclipea peste globurile colorate  ….” pisica, bobeste cu mine ” 🙂   masa  astepta in tacere ,  setata pentru sase , doar  trei persoane …. … cele doua ” lighioane ” Kido the dog si Sasha  the cat , care stiu cand e sarbatoare…. si  amintirile care ma ‘nsotesc  de fiecare data ! Ne-am  bucurat  cu  prezenta “actorului cel mic” care   e Mos  , sa nu mai fie nici un dubiu…cine-i anul acesta  ! Am  mai  fost “informati”  ce  blestematii faceau cand erau  singuri in casa….de, copii  crescuti cu cheia de  gat !   Si timpul a sburat iar .

Dimineata de Craciun  ne-am  bucurat  de  telefoanele primite si date ” celor mai iubiti  dintre pamanteni ”  si ne-am simtit langa ei , cu toata departarea geografica . Ca sa ne ” racorim ” gandurile ‘  , la pranz , am fugit  pentru 1/2 de zi la ski . Christmas ski Gindurile mi-au  fluturat ca pletele de nomad , si au  zornait  ca salbele  tigancilor , pe partia molcoma , care m-a  facut sa uit toate departarile . Vremea era superba , copiii bine ,  ” vecinul”  , deschizator de drum..:) ce as mai putea sa-mi doresc ??    Cand am revenit acasa, la usa asteptau frumos , un cos cu flori , de departe , si un  pachet de la  ” fetita ”  care nu intelegea de mult de ce este  satena si nu  blonda  …”-  mammmii, de ce nu sunt si eu   decoltataaaa?? ” 🙂 Roxy , nici nu sti ce bucurie esti !

Life is good !    Amintirile ma  vor insoti mereu in preajma de Craciun  . Doar vantul le spulbera , pe partia alba  a vietii !

ps. iar azi , alta bucurie a poposit  “in my PC ” 🙂  miracolul vietii !!!

p1040840

Read Full Post »

Be Inspired..!!

Listen to your inner self..it has all the answers..

Bogdan DUCA

Pentru ca în viitor să nu se spună "Acele timpuri au fost întunecate pentru că ei au tăcut"...

Blog cu mere coapte

Alergand sa prind din urma prezentul

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Trecere de pieton(i)

cu Ioana Miron

Mihai Hai Hui Blog

Blogul din tir

blue cafe

Don't worry about knowing a lot , you know what is useful , and that's what counts :)

The Vintage Contessa

It is a tantalizing array of frou-frou and advance stages of decay.

Blogul unei tipe oarecare

"O zi în care nu ai râs este o zi pierdută"

Cronici. Satire. Șarje.

O idee de Mircea Meșter

Simona Tache

Jurnal roz de cazarmă