Feeds:
Posts

Archive for the ‘history’ Category

olivia-summer-001

 

Toti stim ce aniversam la 4 Iulie . Artificii ,bere si picnic cu prieteni .(nu-i asa?!?)

Dar nu toti stim cum este acest picnic autentic, pana ce salata de cartofi tinuta cinci ore in soarele de july ,nu devine *food poisoning* ,cu bacterii ce pot fi vazute cu ochiul liber .

Sa nu exageram cu spaimele si sa uitam de- our Founding Fathers – George Washington, Benjamin Franklin, Thomas Jefferson,  Barack Obama , Marco Rubio si Tony Bennett -cand au aterizat la Plymouth Rock.

Si mai nou  mr. Trump.  Acesta  n-a  aterizat , s-a nascut si crescut in Queens, New York  ( mai grozav 😉 )

 

#1 – Cand tu aterizezi *onest , sarac si obosit in America* , nu la Plymouth, ci la  alte airport uri , e un *must* sa vezi macar o data in viata   aceasta  sarbatoare  in capitala lumii,Washington DC .

Asa  am facut si noi ,  cu indrumarea  sincera  si cu ea , prietena noastra Shirley, pe vremea imemoriala cand ,  acolo , acolo la Obelisc ul din Mall se bea  bere  pana  cadea seara si incepeau  artificiile , daca nu cadeai  tu  ,din cauza de caldura .

 

Atunci am declarat ca  a fost prima si ultima  data a  acestei  aventuri .

Dar se vede ca am  jurat  stramb  caci, am  mai ajuns acolo in July , nu ca  am vrut noi , dar toti amicii care  ne-au  vizitat in July- aveau in  agenda  acest * must*.

 

In  anii fara *must*am invatat  despre picnicul adevarat  de 4th of July care e si el un…o….ce mai, cel mai cel picnic.  🙂

#2-  picnicu’autentic  incepe cu planificarea menu ul .

Revistele ne  coplesesc cu retete usoare  de vara si cu Martha Stewart care  stie sa  faca de toate -chiar si decoratii  din oasele de peste ramase de la  picnicul trecut.

 

Dar si fara  indrumarile  ei, acest picnic * must to have* traditionalul *hotdog* care, de cele mai multe ori e usor carbonizat -si hamburger care, de cele mai multe ori e usor  crud , iar  daca incerci sa-l mananci , precis cade in cazul  fericit in farfuria de  carton si de aici in iarba , fericind  the dog …

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

#3 -Barbatii , in aceasta zi , sunt in control  cu  gratarul caci , doar ei sunt cunoscatorii  -*stiucum*- ai  acestei  complicate si complexe masinarii .

Dar masinaria , adica  gratarul , nu este  autentic decat daca e construit barbateste:

4% otel resistent la   rugina  ;

58% rugina  ;

23% arsura de la picnic urile trecute    de fapt arsura tine  gratarul  sa nu cada  

15 %  paianjeni .

 

Daca gratarul functioneaza  cu carbune ,*stiucum*  aprinde focul  devreme nu mai tarziu de 7 Aprile  caci ,in acord cu regulile de protectie ale  consumatorilor, acest carbune  este un  mineral care  nu arde .

In  timp ce se incearca aprinderea  carbunelui  , paianjenii se  trag putin indarat  , privindu-l pe * stiucum* – si chicotind pe  limba lor , isi plesnesc  cei 8 genunchi  cu amuzament peienjenesc .

 

Acesta-i motivul pentru care  multi  * stiucum * aleg un gratar modern ,cu butelie cu gaz , care porneste la o apasare de buton si face o flacara ce arde perfect.

Perfect  -pana in momentul in care incepe sa puna pe gratar hotdogs or hamburgers , timp in care  gazul din butelie se  termina cu un…pfffiiissss  al eternului obstesc.

 

#4 -In timp ce * stiucum* adreseaza cuvinte originale gratarului,doamnele lot , au idei  originale – ca : sa facem inghetata de casa .

Pentru asta  e nevoie de o masinarie veche , speciala , ce o  gasesti  numai la un antique store pentru suma modica  de  $ 1.875.

 

Tot ce trebuie sa  faci e sa pui ingredientele si incepi sa  amesteci . Si amesteci , si amesteci, si iar amesteci , si orice  fel de ingrediente   pui  si   iar amesteci  nu  se intampla  nimic caci , savantii in inghetata   doar te-au avertizat ca : inghetata se face prin inghetare , nu prin amestecare , de unde-i vine  si numele .

Asa realizezi de ce strabunii americani au ajuns la * marea depresie*-incercand  sa  faca inghetata de 4 Iulie.

 

#5 Cand  copiii  s-au plictist asteptand sa apara inghetat de casa, cam 25 secunde  este momentul sa incepem un joc traditional de 4 Iulie ca : alergatu’ cu sacul . Tot ce ai nevoie, cativa saci  ,pe care -i gasesti in catalogul *J.Peterman* , pentru modica suma de $227,50 , unul .

Incepi sa deslipesti copiii de pe  jocurile electronice or phone , le explici regulile  si  zici : START .

Nici nu incepe bine * fugitulcusacul* cand  primii rostogoliti ,fug inapoi la  jocurile electronice …..

 

#6 – Ora noua a sosit …. arificiile s-au pornit .

Le-a  cumparat *stiucum* de la vanzatorii ambulanti ce-si aloca cei mai multi bani pe tattoo nu pe higiena .(.dar nu-i treaba mea ) din DC ,caci mai departe sunt interzise.

 

Se  aprinde fitilu , dar  si el e rezistent la flacara , pana se recurge la  acel aprinzator elecrtic , ca  o flacara olimpica in  miniatura .

Scanteieste , fitileste, titileste  si  nu porneste .

Dupa incercari repetate , aproape de renuntare , ceva fumega ,scanteiaza si partie cu doua trei sclipiri si ffffssss…..

 

#7- Noroc  cu adevaratul spectacol pirotehnic  al orasului care lumineaza cerul , vizibil de la *Gradina lu’ Ion*, unde ne intalnim de multi ani la rand ,unde sincer apreciem cuvintele din *The Star-Spangled Banner*scris de  Francis Scott Key in cinstea primului BBQ ,picnic national al  Americii .

La Multi Ani , America  !!!!

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

 

 

Read Full Post »

Ce nu te omoara, te intareste…

 

 

De la mine, doar amintiri marcate de inceperea clasei cantand imnul rusesc. Ca dupa 8 ani de rusa tot ce mi-a ramas a fost tragerea biletului norocos la examen ( da , am fost ultima generatie care dadea examene la 7 materii ) la sfarsit de 7 clase si tot atatea la bac – iar daca urmasesi umanu ‘, firesc, la rusa, l-am tras la bilet pe * Anthon Pavlovici Chehov,care … radilsia na Beregu Azovscoe Moria . Si cu atata rusa (vorbita) am cam ramas.  Literatura lor,insa, m-a impresionat si marcat profund .(doar miss balcano- mioritico-dunareano-slavico -no pragmatico)

Apoi , m-au fascinat declaratiile rusilor *care au cea mai romantica si melodioasa limba din lume “, iar mie imi pacanea in urechi doar * kakaia – pisaia si izmenitsia*…

De aceea m-am *razbunat * sincer , cu malitiozitatea care-mi umfla obrajii de muuulti ani :

* Intr-un drum spre un * renaissance festival* in satul meu , oprim sa luam gas si , intindem pe hoodul truck ului harta statala ( care era cat un steag – nu se inventase GPS si smart phone ) sa ne orientam . Cand, deodata se apropie de noi , venind din fata, ( deci vedere integrala) un tip, nici prea -prea , nici foarte -foarte , dar cu un zambet lat si vesel ,asa, de weekend,cu o agenda in mana , masaura aia classica , stiti voi , A4. Deschide gura zicand,( nu hi ,nu hello , please or alte fleacuri de astea care pe mine ma pun 1-2 in* mood attack *) cu acel *I* moale inconfundabil urechilor celei care n-a reusit sa se imprieteneasca cu materiea obligatorie ,din care au ramas doar marii scriitori , imnul si….stiti voi .

*- stiti, in agenda am o harta asaa mica, mica de nu pot vedea bine …..*

oops, greierasul de pe umarul drept( al cu bretelute si fundite) ,a inceput sa topaie si impingea vorbele spre iesire cu bucuria platilor din acei*100 de ani de singuratate* ;

*- Daaa, stim, harta dumneavoastra e mult mai mica acum …*.

Zambetul lataret s-a ingustat , ochii s-au holbat rotund , gura a dat sa termine :* da de unde stiti ca..…??* si s-a grabit sa plece in pas saltat .

Precis o fi gasit pe altcineva sa-l orienteze. Nu Roman .

Eu insa mi-am castigat rasboiul 🙂 “

oh ,cat pe ce sa uit ( poate nu ti-e strain ) acel 1980 hockey game la winter Olympic….unde de 6 ani rusii adunau cu zdrahoni profesionisti doar goldul , sa vezi , na belea ,niste amatori de pusti americani ,I-au batut intr-un sfarsit ,asa, la un floc de contesa ,si -au turnat gas in cold war ul care incepea sa se incalzeasca.

Atunci am zarit prima data luminita de la capatul…

…..Da, *ce nu te omoara,te intereste* sa nu uiti , sa nu se mai repete …

Read Full Post »

Toti stim unde suntem …
Imi amintesc cu exactitate acea dimineata  de septembrie , fara sa fac vreun efort …

Revenisem  din  vacanta dupa o saptamana in Florida unde lasasem  umezeala, ploaia , algele rosii,furnicile de foc si o nunta.

Acasa ma astepta  un septembrie cu cerul ireal de albastru ,  aer proaspat , viguros ,  inceput de indian summer cum numai aici este . Prima zi  la job- era o prelungire a vacantei  .

In masina , radioul era  setat  pe 107.3 iar prezentatorul  ne facea  sa uitam  rush hour ul  intr-o maniera  vesela .

“-  Esti   washingtonian ?!?

– sa vedem  :

* – ai trecut de cel putin trei ori  American Legion Memorial Bridge ?

– DAAA, in fiecare zi  , ii raspundeam eu , glorioasa .
*- Ai fost  macar o data  de 4th of July sa vezi artificiile in  Washington ???

“- DAAA,  de vreo trei ori , cand  ne-am  plimbat  prietenii ce  ne-au vizitat in July !! ! raspund eu   !  aproape sarind de pe bancheta , caci vizualizam deja caldura sufocanta de atunci .
*- Ai strigat  macar odata dupa turisti ….go home yankee ??

“- DAAA, n-am rezistat in cateva randuri cand , in aglomeratia museelor din mall te ciocnesti inevitabil cu  multa lume , recunosc  eu spasita!

*-  Daca  la  cele trei intrebari  ai  raspuns afirmativ , te declaram un adevarat  washingtonian* ….

    WOW !!!  mintea mea era inca in vacanta  ! vremea superba ma inspira  vesela ….
Ajung la job la 8 :45 ,  suficient timp  sa iau o cafea de la  cafetarie , sa schimb impersii  de  vacanta cu colegii  cand,  mi-am oprit ochii  pe imaginea  TV ului  . Am crezut ca  e  film .  Ma uitam socata cand  ,  al doilea  avion a disparut in  the World Trade Center .

Am simtit ca  toata lumea geme .

Nu era  decat inceputul unui  cosmar . Au urmat alte stiri  ; Pentagonul  . Confuzie . Telefoane alarmate .    Au  atacat  WH  , World bank  ….Drumurile de acces spre  Washington au  fost inchise . Confuzie . Telefoane . Pleaca…pleaca , esti prea aproape de WH….. imi strigau  vocile in telefon…..

Am plecat  stupefiata  . Pe obraji , lacrimile curgeau fara sa le pot opri .   Imi era rau , rau fizic . Rau . Imposibil ,Nu cred, Nu se poate.. imi tot spuneam printre lacrimi si privind in urma.
Cerul era  ireal de albastru .Cer de september .Cer washingtonian…

Am  meres spre metro ,cu o multime de lume , pe  jos .La intrarea in metrou m-am uitat pentru prima  data in urma mea , cu teama.
Nimic nu a  mai fost la fel .

Veselia  diminetii  disparuse ….

eram washingtoniana……….. ……………………..

Normal , n-a  dainuit o vesnicie . Au  urmat la scurta  vreme  variantele ” contextualizate” , teoriile  complotului guvernului Bush . Urat si trist . Dupa  numai  patru (4) luni un activist de stanga , Van Jones , organiza in San Francisco un  marsh , care  cerea inviestigatia complicitatii Casei Albe.

Amintirile sunt  in mintea mea la fel de vivid ca acum  15 ani .

15  ani sunt multi ??!! sunt putini ??!! Nu stiu . In 2001 nimeni nu auzise de  ‘facebook” …nu se inventase inca.  Maritatii de atunci  nu mai sunt , au divortat  .  Barack Obama era doar   senator de Illinois . Saddam Hussein se  bucura  de puterea sa in Iraq .  In Washington se  faceau speculatii   despre cine e in spatele disparitiei lui  Chandra Levy .

Nu este deajuns sa-mi amintesc ca o idee generala  ;

America a fost atacata  intr-o zi cu un cer ireal de senin in  Sept.11 , 2001 .

Nu este deajuns sa mi-l fixez ca  un  eveniment  politico-istoric , acel eveniment .

Ramane real , o sa mi-l amintesc mereu , la fiecare inceput de septembrie , cand cerul este la  fel de  albastru , clar, stralucitor, frumos . Ce am simtit , unde eram , tumultul evenimentelor .

Ca sa nu uit claritatea acelei zile .

amazing gace

Read Full Post »

409611_480886575255946_1438715379_n

De la mine, doar amintiri marcate de inceperea clasei cantand imnul rusesc. Ca dupa 8 ani de  rusa tot ce mi-a ramas a fost tragerea biletului norocos la examen ( da , am fost ultima generatie care dadea examene la 7  materii ) la sfarsit de 7 clase  si tot atatea la bac – iar daca urmasesi umanu ‘, firesc la rusa, l-am tras la bilet pe * Anthon Pavlovici Chehov,care … radilsia na Beregu Azovscoe Moria . Si cu  atata rusa am cam  ramas.

Apoi , m-au  fascinat declaratiile rusilor *care  au  cea mai romantica si melodioasa limba din lume “, iar mie imi pacanea in  urechi doar * kakaia  – pisaia si izmenitsia*…

Si iata cum m-am  *razbunat * sincer , cu  malitiozitatea care-mi umfla obrajii de muuulti ani  :

* Intr-un drum spre un  * renaissance festival* in satul meu , oprim sa luam gas  si , intindem pe  hoodul truck ului  harta statala ( care era cat un steag – nu se inventase GPS si smart phone ) sa ne orientam . Cand, deodata se  apropie de noi , venind  din fata,  ( deci vedere integrala) un tip, nici prea -prea , nici foarte -foarte , dar cu un zambet lat si vesel ,asa, de weekend,cu o agenda in mana , masaura aia classica , stiti voi , A4.  Deschide gura  zicand,( nu hi ,nu hello , please or alte fleacuri de astea care pe mine ma pun 1-2  in*attack mood *)  cu acel *I* moale inconfundabil  urechilor celei care n-a   reusit sa se imprieteneasca cu materiea obligatorie ,din care  au ramas   doar marii scriitori , imnul si….stiti voi .

*- stiti,  am o harta mai mica si nu pot vedea bine …..*

oops, greierasul de pe umarul drept( al cu bretelute si fundite) ,a inceput sa topaie si impingea vorbele spre iesire cu  bucuria platilor din  acei*100 de ani de singuratate* ;

*- Da, stim, harta  dumneavoastra e   mult mai mica  acum …*.

Zambetul lataret  s-a ingustat , ochii s-au holbat rotund , gura  a dat sa termine :* da de unde…??* si s-a  grabit sa plece in pas saltat .   Precis o fi gasit  pe altcineva sa-l orienteze. Nu Roman .  Eu insa mi-am castigat rasboiul 🙂 “

oh ,cat pe ce sa uit ( poate nu  ti-e strain )  acel 1980 hockey game la  winter Olympic….unde de 6 ani rusii adunau cu zdrahoni profesionisti doar goldul , sa vezi na belea ,niste amatori de pusti americani ,I-au batut intr-un sfarsit ,asa, la un floc de contesa ,si -au turnat gas in cold war ul care incepea sa se incalzeasca. Atunci am zarit  prima data luminita de la capatul…

…..Da, *ce nu te omoara,te intereste* sa nu uiti , sa nu se mai repete …

thx Feher, dar am avut asa, un urge….

Ce nu te omoară, te întărește

A fost în piață taximetristul. A protestat, futu-i în gură de mafioți, “dar doamnă, nu e cum vrem noi, e cum vrea ăia puternici, occidentu, rușii, mă-nțelegeți?” Nu-l înțeleg. “Păi doamnă, la revoluție au ieșit mai puțini oameni decât acum, mult mai puțini și tot a căzut regimu și l-au împușcat pe Ceaușescu, deci a […]

via Ce nu te omoară, te întărește — feher

Read Full Post »

 … la Hillwood este spectacular .  Cred ca am desvoltat un hobby in a veni aici ,oricand, in toate anotimpurile  . Ciudat este ca locul  nu prea este stiut  de localnici . De fapt, nici eu nu-mi amintesc cum l-am descoperit .
O oaza de cultura ,de liniste , de frumos, de vechi , de Rusie , in mijlocul metropolei,  totul inconjurat de o gradina in care poti sa-ti odihnesti ochii si mintea.
Mereu este ceva nou : o expozitie , un bal , o serata , un picnic .
Aici  se poate vedea tot ce v-as fi povestit eu  stangaci . Si  aceste photo  sunt ale unui pro . Cum toti romanii stiu engleza , faceti o plimbare cu mine aici
:
  Acum , Philip Hass , un artist contemporan  si regizor , a replicat * The Seasons*. 
Un  pictor al renascerii Italiene, Giuseppe Arcimbold ( 1526-1593) . Philip Hass a folosit materiale botanice: flori, legume, fructe si crengi pentru a realiza aceste * statui * la scara exagerata care, da  farmec de toamna, toamna , vulpe roscata…. gradinii .

Eu , photografiez neprofesional  caci, imi place sa prind momentul, sa-mi amintesc iar  si iar  cat de tare iubesc acest loc . Atat de tare ,incat de mult , am vrut sa fiu parte din acest ansamblu . Pe atunci  habar n-aveam de reguli , fapte , legi .

Cateva poze in anotimpuri diferite, nepro….ale mele:

 

As fi sters praful , as fi udat si cules florile . As fi  plivit, as fi maturat, doar- doar  sa ma aleaga.
Am ajuns chiar in faza de *interviu *care i-a lasat pe toti extaziati , inclusiv pe mine, de cunostintele mele in ale artei, dar mai ales in ale intretinerii ei…

Persoane dragute , zambitoare ,amabile , au avut rabdarea sa-mi vada si sa-mi ghiceasca entusiasmul pana la un punct; Punctul or intrebarea cheie, ce a lasat ambele tabere cu gura cascata .

* ei :-Cum cureti un covor fara sa-l aspiri ?

-eu:  (ochi mari, huh , ce idee , vor sa fie autentici , ca in sec . 19… )
– Il periem cu apa si otet iar iarna il taram pe zapada din curte sa-i invioram culorile  *

La acest raspuns neaos , din amintirile bunicii , ei m-au pierdut . Si  eu caci, n-am aflat niciodata cum se procedeaza. Nici ei n-au fost curiosi sa afle cum se curata in *romanian style* un covor vechi….

Asa am  ramas eu cu plimbatul si taratul celor care au vrut sa se plimbe in paradisul meu pierdut ,dar regasit in voluntariat.

Dupa ani , voluntariatul aici e bine apreciat oricand. Si eu 🙂

In amintirea filantropiei  M. Post . Da ,   acela cu cerealele.

http://www.hillwoodmuseum.org/about-hillwood

 

Read Full Post »

Older Posts »

Whatever for Whoever

De ce sa, NU, cind as putea sa, DA?

Be Inspired..!!

Listen to your inner self..it has all the answers..

Bogdan DUCA

Pentru ca în viitor nu vreau să se spună "Acele timpuri au fost întunecate pentru că până și el a tăcut"...

Blog cu mere coapte

Alergand sa prind din urma prezentul

Loc de dat cu capu'

sau cum să te fereşti de invizibil

Trecere de pieton(i)

cu Ioana Miron

Mihai Hai Hui Blog

Blogul din tir

The Vintage Contessa

It is a tantalizing array of frou-frou and advance stages of decay.

Blogul unei tipe oarecare

"O zi în care nu ai râs este o zi pierdută"

Cronici. Satire. Șarje.

O idee de Mircea Meșter