Pe masura ce imbatranesc , imi displac confruntarile tot mai mult – inclusiv cele de idei. Mai ales cele de idei.
Nu ma (mai) intereseaza dreptatea sociala sau salvarea planetei si refuz sa-mi cheltuiesc energia in iluzii pompoase.
Introspectia e pe alocuri suficient de dezgustatoare spre a-mi taia cheful de amanare si totusi aman.
Nici nu ma mai supar pe Dumnezeu, busindu-ma cu fundul de pamant la fiecare esec – asta pentru ca ma doare fundul.
Ma ridic cu greu dupa fiecare cadere, ca dupa o boala lunga, tot ce pot spera este ca lupta se va usura intr-un final, ca voi reusi macar sa schitez gestul ridicarii in incapatanarea de-a nu abdica.
A face ceva pentru cel de alaturi nu-i tot una cu a trancani la nesfarsit despre intentii nobile.
*Sa salvam planeta, ne moare planeta*… *Sa salvam focile sau balenele sau maimutele cu popou albastru pe cale de disparitie*…
Bine, uite ce-ti propun (dupa ce te opresti din hiperventilat) : in seara asta suna-i pe batranii singuri din familie.Nu texting. Vorbeste cu ei doar asa, ca sa-i auzi si sa te auda, ca sa le spui ca-ti pasa si ca-i iubesti. Daca nu-i iubesti, invata sa-i iubesti.
Asa-i ca-i mai greu sa iubesti un batran imposibil decit o balena albastra ?
Maine, cand te duci la job, chiar daca te-ai sculat cu fundu-n sus, ai mila de cei din jur care n-au nici o vina. Nu-ti inchipui ca zambetul cu care-ti maschezi nefericirea e ipocrit doar pentru ca nu poti infecta intreaga atmosfera cu ea.
Fii tu vesel si pentru cei ce nu sint, chiar daca-ti sangereaza inima. Opreste-ti plansul pentru a fi atent la plansetele din jur. Alina-ti foamea vazandu-i pe altii cum mananca, satura-te de fericire bucurandu-te de fericirea celorlalti, odihneste-te pazind somnul celor pe care-i iubesti.
Iar daca nu poti face toate astea, atunci fa ca mine, dispretuieste-ti neputinta dar nu si potentialul, incapatanandu-te s-o iei de la capat dupa fiecare esec, cu o disperare pe care numai gandul la Dumnezeu o face tolerabila.
Durerile mari sunt mute .
windwhisperer
Se pune daca sun simbata? Ca aia e ziua rezervata sfaturilor materne 😆
La faza cu disperarea si Barosanu m-ai pierdut si stii de ce 😉
Uitasem ce-i mai important. Imaginea cu paharul si amprenta buzelor am inteles-o perfect, as zice chiar ca mi-ai dat o idee de urmat 😉
Nu te baga la idei .it’s just a cheap lipstick ,only 😉
Acum am o singura idee “Lock her up!” 😉
Superb. Iti multumesc.
Postul asta m-a uns pe suflet, mai ceva ca un pahar de bourbon bun…Thx Windy! 🙂
he he he, asa-i cand trece timpul peste noi. Ca aia cu *noi trecem timpul* e basm….
welcome, Alex7s !