http://www.youtube.com/watch?v=f_LTpbGXi4g
Azi a fost racoare . O binecuvantare . Mai ales cand verile se-ntind, levantin, ca un serbet de trandafiri , poti sa te gasesti intr-o calatorie racoroasa spre miazanoapte , in jocurile Aurorei Boreale cu lumina , or sa navighezi spre tarile mirodeniilor, sau ostroavele Antile . Dar calatoria in marea interioara m-a coplesit mereu . Periplu sentimental cu oprire in portul Charme , unde vin corabiile pline de bunatati si noi ! E o placere sa ai prieteni dragi in preajma la o ocazie speciala…
Asa incepe una din povesti , rostita molcom la adapostul serii , intr-un loc special .
Ne-am asezat comod in fotoliile trase -n stofa rubinie , de jur imprejurul mesei , acoperite cu fete de masa scrobite si ne-am adancit in poveste .
Comus , zeul care prezideaza la ospete , ar aparea si el acolo , tocmai cand o salata de rucola parca atunci culeasa dintre straturile de oleandru , ar veni la masa . Insotirea ierburilor proaspete cu pepene galben , cartof fiert si fasole verde ma facu sa cred ca am poposit intr-un orasel tolanit ca o cadana la umbra cedrilor trufasi . Mi-am pus servetul rosu in poala . Schatzi isi incepuse povestea despre *adevarata Franta*care , nu se afla la indemana nici laVersailles nici pe malurile Loirei , ci acolo unde se inmoaie pamantul in mare .
Ascultam depanarea molcoma a intamplarii in timp ce aroma de sparanghel ucis de tanar in crema , pentru placerile noastre , ma face sa pricep efectul otravurilor lui Marie Antoinette ,atat de apetisante ca nu le puteai resista ! Schatzi isi mai aprinse o tigara , ceru inca un rand de vin si poposi in Cipru , unde fructul migdalului amarui si melancolic celebreaza alba nunta cu pieptul de pui . Nas de vaza si codos de exceptie le fusese bechamelul , datorita caruia unirea se facuse pana la capat , adica pana la incantarea papilelor gustative ala mesenilor .
Un trandafir inbujorat , de culoarea visinei putrede anunta placerea ce urma sa vie , interzis de dulce , a desertului .
O placinta cu mere astepta cuminte dinaintea noastra . Deasupra ei , o cupola de inghetata cu aer de baton de vanilie , se topea in zaharul pudra , precum turla bisericii in soarele de vara . Alaturi , tarta cu branza .O foaie in care se rasucisera ceva mascarpone si strugure stafidit, se impreunau de zor cu un pui de lele de sos englezesc , tot numai fructe de padure care , poposise prin nu stiu ce intimplare , aci, in farfurie . Le gustaram pe toate , asa cum venea din spusele amicului. Fericiti si usor obositi , ca dupa orice calatorie , coboram in strada sa ne plimbam pasii pe strazile tacute . Doar picaturile Barcarollei se sprijineau pe linistea serii .
Cum fuge timpul , nici macar sarbatoritul n-a observat trecerea in alta decada cu atata charme si Comus !!!
windwhisperer
blue cafe 