si da-ne Doamne cartofii nostri cei de toate amintirile

De aproape o saptamana suntem pregatiti pentru marele deluviu .  Si daca-i in preajma de Halloween,  nu o sa avem nevoie de costumatii , imi  zic eu , frugala .

Peste noapte vantul  , insa , a desbracat  aproape tot dogwood ul.

Ies afara sa iau ziarul  si vad cerul , asa ,  ca mine  fara   make up  cenusiu , iar o burnita marunta ma racoreste pe  ochi . Precis deluviu  vine  mai devreme, caci nu degeaba-i zice * vremea Probabila *

Pun ceainicul pe foc si pana  ma fluiera ( singurul care  fluiera dupa mine, Diana   ) de  cafea , citesc Email urile. Alte stiri dau navala, de parca n-ar fi deajuns.  Earthquake in British Columbia ,  7.7 , suficient sa-ti sara berea din pahar , Tsunami in Hawaii, Hurricane la usa mea- si nu este 12/12/12 .  Precis Maya sii aveau si ei * Vremea Probabila*.

Am timp sa adun scaunele pe deck , sa pun umbrela de soare la iernat, sa trag cateva pix, sa scap  Cardinalul care ma viziteaza primul anul acesta- dar mai vine el .

Cafeaua  gata, si-a urcat  valatucii aromei in dormitor , trezind casa.

Prevad o zi lenesa la flacarile ghiduse ale fireplace ului- in halat de casa si-n papucii de paie ai Cenusaresei . Un film vesel-dolce far niente .

Imaginatia   zburda vesela , adunand lumanarile de la Craciunul trecut;daca tot o sa  cada *puterea*, macar  sa fie un *romantic dinner*si nu vorbesc de alegeri   cand, un strigat de lupta ma trezeste :

* Vino , vino repede, vino sa vezi… *

De ce plange , ce s-a intamplat ? -imi trec prin cap alte prapaduri – a cazut luna in  dormiturul comun ? Curge apa prin tavan ? Se bat pisicile ?

Oh , n-a  cazut planeta. Nu-i decat El cu cosmarul ce functioneaza in fata TV ului cu Jean-Pierre Coffe :

*-uite, uite , mi-ar placea sa  faci mancarea asta – pe care mi-o facea mama cand eram copil *.

..Slava Domnului- nu-i decat o reteta intr-o problema culinara la amintiri din  copilarie

-ahhhh * dar eu nu sunt mama ta * zic.

– si asa cade cerul pe mine .

vrea  *cartofi umpluti *- ce dilema .

Unii cred ca ai plecat in viata sa faci pana mori-ce -le -placea -la -mama ,uitand ca am mai trecut  prin….*- hai, o lingura pentru mama , o lingura pentru tata , o lingura pentru pisica * si asa  mai departe , cu copiii lui, tocmai cand ai zis  ca ai terminat .

La inceputul vietii , era grozav  cand reuseai ouale fierte  fara sa explodeze , fasolea  fara unt si friptura  carbonizata caci , perfectiunea a venit pe parcurs ,( crezand ca sunt o pamblica taiata la o expozitie de lux ) uitand ca el a fost in spatele  tuturor ingredientelor ….

Viata ne poarta pe culmile ei – pe valul de  retete ,unele culinare ,altele meteo- unele  chiar  mai reusite decat ale lui mami …

Ma uit cu atentie la cartofii pe care i-a sapat cu maiastra corvoada si , ghiciti ce . Am reusit  reteta lu’ mami chiar mai  grozav  , lasand loc si pentru visele mele, un desert, cu ajutorul lui Jean Pierre Coffe !

Acum poate sa cada si puterea,ploua bine si bate vantul in rafale.

O sa fie o cina  romantica, parol 😉