…..Crude si fermecatoare , mainile primaverii , iroseau zarzarul , picurandu-l floare cu floare , cum storci un fagure plin – de dorul belsugului . Au dezbracat de floare ,intr-o ninsore usoara , totul , lasandu-le casuta doar galagioasa ….Cuibul randunelelor : vin, intra, spun ceva , si pleaca ascutit spre orizont, acolo unde cerul e cu cerul…sus si jos , sus si jos…..
A venit si- un nor , alb – albastru , pufos si racoros cu o ploita in brate . Ploita a scuturat norul , a fugit in gradina fluturandu-si parul pe spate , s-a uitat inapoi si razind cu -un curcubeu mic … .. a disparut acolo , sus si jos , acolo unde cerul e cu cerul…. 🙂
j
“Un zarzar mic in mijlocul gradinii
Si-a rasfirat crengutele ca spinii
De frica sa nu-i cada la picioare
Din crestet, valul subtirel de floare.”
🙂
O primavara minunata!
🙂 Thx, same to You too !
minunata primavara ! si sentsibilitatea cu care scrii
o primavara minunata
🙂 thx, Ana !!
Primavara ne fura cu neasemanarea , pe toti !
Te poarta umbra pe filele mele ! :)thx Cei ce-ti seamana, te ingana !!:)
thx again , j