You'll be around ppl who seem to know alot about how the world works. Don't worry about knowing a lot , you know what is useful , and that's what counts :)
” Cu cat ii frecventem mai mult pe oameni , cu-atat gandurile ne devin mai negre ; iar cand , spre a le face mai luminoase , ne intoarcem la singuratate , dam de umbra pe care au raspandit-o acolo “
Am fost la un party tinut de un cuplu tanar . Pe vremea cand noi incepeam sa ne speriam de cholesterol , ei nici nu erau nascuti ! Ce credeti ca ascultau ei , adica ce gen de musica ??? G’n&R . Musica tineretii noastre ! Daca musica veche este ” cool ” deja ma simt si eu cool printre ei .
Alta data am fost in centrul unei serbari in Italy . Generatii diferite dansau pe ring , fara sa -si deranjeze anii care-i desparteau de tango , or rock ; dimpotriva, bucuria si veselia erau la superlativ.
In Germany ne-am leganat in ritmul musicii cu halbele in mana, cantand cu toata putere , la o berarie , unde secventa era : un cuplu tanat , un cuplu adult si tot asa , fara stanjeneala falseturilor dintre ani !
In Spain , la o corrida , vocile generatiilor diferite , strigau cu acelasi patos : OLEEE …. OLEEE !!!
Tudor m-a rugat sa-I dau sa-si incarce pe Ipodul lui…ce credeti ?? Pheonix !! ” wow, awesome voice , this rocker is sooo cool , mom , luv’ya ”
Aici , la noi , la un marathon o sa vezi un amalgam de anii , fara sa se impiedice intre ei din pricina generatiilor. Iar mytouch , blackberry si Ipod sunt “jucariile noastre ” , un mod normal si simplu de comunicare intre generatii , fara sa devina ironie .
N-am mai avut acest simtamant de mult , datorita in mare parte tinerilor din Ro al carui tel e sa te faca sa te simti vechi , de 3500 de ani . Oare de ce doar tinerii din RO??? Nicaieri n-am intalnit atata rutina si rautate ! Voi ce credeti ?? am innebunit ca salcamii?? Va arat de ce zic asa :
de la Darius citire : ‘( un tanar cu potential si mult talent . )
………………………….
” Am avut nesăbuinţa de a o iniţia în tainele Internetului pe mama mea, Mirmen. Pe cale de consecinţă, ea intră aici, unde suntem şi noi acum, în ruinele a celei ce era altădat’ ultima redută a independenţei.
Telefonul mobil a fost cucerit de mult. A trecut repede peste verde răspunzi, roşu închizi, iar acuma a ajuns atât de departe încât are numărul meu salvat în memoria aparatului şi pus pe formare rapidă. Astfel nu mai trebuie să-l bată de fiecare dată, să piardă minute preţioase în care m-ar putea fute la cap.
N-a durat mult până să ştie să intre pe messenger, mai mult decât pe mail, care i-l chiar trebuie şi, deci, cu care nu s-a îndeletnicit îndeajuns, având încă dificultăţi în a-şi trimite ea ei diverse lucruri, de probă, înainte să le trimită pe curat, cuiva căruia deja îi este prea târziu să le mai primească.
Altfel, ne mai vedem şi în viaţa reală, pentru că tot mai are nevoie de cineva să îi deschidă Wordu’, operaţiune pentru care se deplasează cu laptopul de la Zalău la Cluj, într-o sesiune de week-end. Deci suprapunându-se cam cu când ar trebui să fie sesiunile mele de sex, asta în cazul în care aş mai avea timp în zilele lucrătoare să îmi găsesc pretendente pentru aceste activităţi de agrement.
Însă nu este cazul, deoarece monstruoasele certuri se petrec totuşi tot pe Internet şi mă ţin destul de ocupat.
Dar rămâne mereu o adevărată încercare de caracter să mă cert cu Mirmen pe Internet. Faţă în faţă e uşor, că urlă, aia-i singura strategie, iar înfrângerea umilitoare constă doar în a o acoperi în decibeli, ceea ce nu mi-e dificil, considerând că eu nu am nici o jenă faţă de societate şi dispun de mult mai multă aparatură care produce zgomot şi pe care ea nu o poate opera.
Pe net, însă, slăbiciunea mea faţă de neajunsurile ei mă îngenunchează: nu pot să joc la nivelul meu. Fiindcă eu sunt antrenat să jonglez mojicii uluitoare, care străpung otrăvitor şi se succedă cu repeziciune. Veninul meu se amestecă cu el însuşi în cascadă şi e întreţinut de răspunsuri prompte şi vulnerabile la o nouă rafală.
Or lu’ mumă-mea-i ia câte-un sfert de oră bun să-mi scrie trei rânduri, ş-alea fără spaţii peste tot pe unde trebuie şi cu litere inversate. Pe lângă că tre’ să irosesc replici valoroase pe ceva deja câştigat (că măcar dacă era ceva pierdut, parccă mai simţeam că este vreo admiraţie de respectat), mai tre’ să şi şăd molcom între ele, ba făcându-mi ceva de mâncare, ba ducându-mă până la uscător să strâng hainele, ba mai uitându-mă ce mai e popular pe torrente.
Ce să fac eu cât timp buchiseşte ea orbecăind printre taste pe care nu le ştie încă unde sunt, începând cu stadiul “aaah, pe tastatură, adică?”… N-am ce. Că se termină şi lucrurile în lume. Până încheie ea o frază. Eu nu pot arunca cu restul discuţiei, degeaba, fără contribuţia ei, aşa tâmpă şi minimală cum e şi care mai rupe ceea ce ar fi un monolog imbatabil. Măcar să pară că a participat….”
- Doamna Groza, haideti sa facem o……greva
hmmm!!! bunica lui nu i-a citit oare basme… “toti armasarii ajung gloabe ” ( sooner or later )
Plecand azi pe la pranz , m-am intersectat cu fiul nostru cel mic care mergea la un basketball game cu prietenii . Noi , la biserica . N-am rezistat , si l-am complimentat pentru aerul fresh ce-l lasa in urma . Oare a vrut sa-mi intoarca complimentul???:
mom , your perfume is too strong .
eu : se evapora repede , abia l-am pus , n-o sa mai fie strong.
mom, but is an old fragrance , I mean you smell old , no offences, like a grandma !
eu : Bebe, I ‘m a grandma , ai uitat ??…..apoi , stii , mie imi… …
N-am apucat sa termin ce aveam de spus , caci era grabit . De fapt si noi, dar in directii opuse . Nu m-a suparat observatia lui, doar m-a asezat in ganduri . In masina l-am intrebat pe my hubby daca e excesiv parfumul . Mi-a zis ca nu, e chiar placut si discret . Iar n-am rezistat si am continuat ce as fi vrut sa-i zic lui Bebe :
eu : stii ce mi-a zis fiul nostru , ca miros a bunica ! chiar asa??? Parca nu-mi vine sa miros acum in november a mar verde .
my hubby : lasa draga , tu mirosi a mar copt ! M-a bufnit rasul si mi-au trecut… …gandurile
M-am linistit si am inteles : Prapastia dintre generatii miroase a fructe diferite !……
Femme by Rochas blends fresh, fruity notes of peach and plum with the floral fragrances of jasmine and rose and soft, warm undertones of patchouli and musk. A classy .
The celebration has some elements of a festival of the dead. The ancient Celts believed that the border between this world and the otherworld became thin on Samhain, allowing spirits (both harmless and harmful) to pass through. The family’s ancestors were honoured and invited home whilst harmful spirits were warded off. It is believed that the need to ward off harmful spirits led to the wearing of costumes and masks. Their purpose was to disguise oneself as a harmful spirit and thus avoid harm. In Scotland the spirits were impersonated by young men dressed in white with masked, veiled or blackened faces.Samhain was also a time to take stock of food supplies and slaughter livestock for winter stores. Bonfires played a large part in the festivities. All other fires were doused and each home lit their hearth from the bonfire. The bones of slaughtered livestock were cast into its flames.Sometimes two bonfires would be built side-by-side, and people and their livestock would walk between them as a cleansing ritual.
“Vezi-ti de treaba ta ! “ , nu se mai poarta . Mai nou , “ vezi-ti de blogul tau ! “ ( zis cu naduf de cineva virtual ) , e noul slogan , adaptat la secolul XXI .
De mult , oamenii cand doreau sa comunice , isi scriau scrisori , note de multumire , invitatii pe foi de hartie si le puneau in plic , la posta . Acum aproape fiecare are un blog , un yahoo group , un paltalk group , un facebook…you name it ! Cei mai rapizi in comunicare au SMS uri si butoneaza tastatura cu riscul de a face scurta la degete . Ar fi nedrept daca nu s-ar blogging si de pe IPhone , ca Ana sa-i trimeata SMS uri lui Manole : ” lasa zidul, lasa food ul , fugi , vdm in Spaine “
Pe la 15 ani ma hotarasem sa scriu o carte . Dupa multe incercari asupra titlului , am abandonat caci, tata m-a amenintat ca-mi ia toate caietele si foile volante , fiindca ” stricam hartia “ Hartia ca si ouale , faina , zaharul , servetelele si hartia “ inginerica “ si multe altele nepomenite caci , as face o lista de grocery , trebuiau folosite cu grije , pe un termen aleatoriu , in functie de congresul care va fi urmat .
De aici si incrancenarea mea cand il vad pe al mic , ca rupe un metru de papertowel , isi usuca degetelele, si-l arunca . L-as pofti sa reinvete limba romana , citind congresul paispe , pe fractiuni , zilnic !
Anul care a urmat , am reluat “pasiunea” scrisului . Acum eram indragostita , asa ca titlul si subiectul au venit usor : siropoase si proaste . M-am dezindragostit inainte de terminarea capdeoperei . Am citit cu ochi critic ,over and over again , eliminand pagina dupa pagina pana n-a ramas decat titlul . Titlul l-am aruncat la ghena , de frica congresului care venea , si sa nu fiu descoperita ca iar am ” stricat hartia” . Ghena aceea a vazut aproape toate secretele mele . A fost salvarea tentativelor scriitoricesti , pictoricesti , sculpturicesti , croitoricesti…ce mai , un munte de talente… icesti !
A mai urmat o tentativa , cand am ajuns constienta de valoarea hartiei . Mi-am cristalizat ideile in minte , cam sase luni . Erau idei grave , fundamentale . De la infinit la absolut n-a ramas nici o piatra neintoarsa , nici o teorie nedesfiintata . Recenzia mi-a facut-o cea mai buna prietena de atunci , care n-a inteles nimic din zbaterea mea. Daca nici ea n-a inteles nimic , am concluzionat rapid : ” arta e zadarnicie si orgoliu “
Mai bine vezi-ti de blog tau, artisto ! ai stricat destula hartie !
Bunicul Romulus si prietenul sau Vlaicu construiau ” masini sburatoare ” . Tehnologia de odinioara precis ne-a adus azi aici , in hitech . Credeti ca Ei au anticipat tehnologia de azi , viteza , scrisorile electronice ??? Din discutia lor ….in dulcele stil ” ardelenesc “… nu-I vad preocupati decat de ” masina timpului lor ! ! ! Bravi Barbati !
aflam din “N.B “ ca pe Goga l-a ” incuiat “…ca aveau nevoie de bani sa-si construiasca “gandacul “…ca a tinut la proba… si n-a ” smintit ” pe nimeni cand
“am pus helicea pe o osie si am montato pe un vagon mic…. “
” totusi trebue sa aiba omul si noroc “…..
ca la Expozitia de la Paris ” am vazut tote masinile de sburat , mai de nu vezi una cum se cade …”
…oameni acestia incercau sa construiasca la vremea aceea avionul ….
dar aveau si grije : ” ma sa nu te insor innainte de a sbura!!! “
bine ca nu L-a ascultat….. Altfel cum mai aveam indiscretia sa Le rasfoiesc trecutul ???……
Unul dintre locurile deosebit de frumoase , C-O canal , serpuieste in lumina blanda de october cu apa lui tulbure , intrecandu-se cu apa cristalina a Patowmack ului , care sa ajunga intai la Harpers Ferry ; loc unde se intalnesc trei state : Virginia, W Virginia si Maryland . Locul de unde a plecat scanteia Razboiului Civil . Anul acesta in sep 15 s-au implinit 150 de ani de la miscarea ” anti -slavery” a faimosului John Brown , miscare care a fost picatura declansarii ” Civil War “
Pe cat de istoric , pe atat de frumos e locul confluentei raurilor Shenandoah cu Patowmack . Un motiv de mers cu copii , pentru ora scurta de istorie dar si pentru ghionturi in spatele scaunelor si inevitabilul ” are we there yet “ pe care il uitasem .
La intoarcere oprim la Brunswick unde o bisericuta din red brick a devenit o cafenea cocheta , ” Beans in the belfry “ , ne asteapta in tihna cu vitralii cernand lumina blanda a lui october , mobila eclesiastica , jazz brunch and english tea at Five O’clock !
La doar 1/2 ora de condus , esti in miezul istoriei intr-un pitoresc de vis cu o musica placuta , o cupa de ceai , o liniste pe care sa-ti sprijini gandurile….. and Yes , We are there
De curand am vizitat niste prieteni dragi . Copiii lor ne-au salutat politicos , ca la parada , si s-au retras dintre adulti ! Placut impresionati de bunele lor maniere , doar ochii nu-si reveneau din marimea exagerata , ca sa nu zic holbati , la normal . Baiatul lor purta o pereche de jeans ce pareau salvati din reciful de corali . Camasa era arsa si avea gauri in coate . Sora lui cea mica , purta o pereche de jeans asa de stramti , de sa vedeau oasele genunchilor fara xray , iar dorsal erau sfasiati . Tot in recif, cred . Erau indesati intr-o pereche de basketi fara sireturi . Jacheta era trei masuri mai mare decat ea , cu manaci ajungand la genunchi , daca n-ar fi fost rasucite .
Si copiii nostri se imbraca la fel , mi-am amintit , iar ochii mi-au trecut de la starea holbat la normal . Doar gandul ca eu sunt autoarea acestui style la noi in familie , m-a ingrozit . Nu urmaresc moda , o creez ! Cine credeti c-a inventat clorul ? pietrele de spalat jeans ? modelul sfasiat ??? MOI ! Toate marile schimbari in moda s-au intimplat la mine in basement , in utility room ; sa luam de ex : ” camasa pastel “. Nici nu mi-a trecut prin cap ca incep o era noua a culorilor cand am bagat la spalat camasile lui albe , cu un set de prosoape rosii , noi . Nimeni nu se astepta sa-l vada zi de zi cu camasi roz … Intr-un an , daca va amintiti , gaseai numai camasi pastel : roz, bleu, galben , crem . Pentru albe , trebuia comanda speciala . Unele stiluri ma surprind chiar si pe mine . Intr-o dimineata , totul fiind pe fuga , n-am avut timp sa netezesc o camasa . A plecat cu tricoul de pijama . Restul e istorie . A inceput era ” Star Trek ” Sincer , nu fac special sa schimb destinul modei . Doar se intampla . Cand am lovit din greseala bidonul cu clor iar stropii au sarit pe fusta mea cea buna , nu am crezut ca am inventat modelul ” manjit “ Modelul ” sifonat “ l-am inventat cand am spalat la masina o bluza de matase naturala cu eticheta ” dry-clean-only” , din neatentie . Acum e la mare moda . Iar cand am cazut intr-o iarna si mi-am sfasiat jeansii mei favoriti , strimti , mov , ”Gloria Vanderbilt ” in genunchi , nu stiam c-am lansat moda ” sfasiat”…go figure….
“- N-am avut nici o idee ca Tu ai inventat moda asta ” imi zice my hubby , aratandu-mi sosestele . ” – si tu crezi ca e vorba doar de timp , pana o sa poarte toti barbatii , o soseta neagra si una burgundy ? “ …”- Crede-ma , draga , in cateva zile Macy’s si Neiman Marcus , numai d’astea o sa vanda !! “ …zic eu glorioasa !!!
Edgar Allan Poe ‘ s birthday is always cause for weirdness – like strange black-clad figure who leaves roses and cognac at his tomb , but this year , he turned 200 , and things are getting more intense .
One hundred sixty years ago, the beleaguered, impoverished Poe was found, delirious and in distress outside a Baltimore tavern. He was never coherent enough to explain what had befallen him since leaving Richmond, Va., a week earlier. He spent four days in a hospital before he died at age 40.
For many writers and artists living in the latter part of the 19th century , Edgar Allan Poe was must-read . Poe ’s storytalling , dark themes and literary vision so intriqued Paul Gauguin , Odilon Redon , Edouard Manet , Henri Matisse , and other that they mined the American writer’s repertoire for inspiration for their own work . They were inspired by Poe’s chilling and unforgettable tales . Poe’s impact on them and the literary themes : love and loss , fear and terror , madness and obsession , from “The Raven “ , “The Black Cat ” , ” The Tell- Tale Heart ” ,”The Pit and The Pendulum”
For Edgar Allan Poe, 2009 has been a better year than 1849. After dozens of events in several cities to mark the 200th anniversary of his birth, he’s about to get the grand funeral that a writer of his stature should have received when he died . ” Edgar , I haven’t forgotten You “
…. e o adevarata aventura. Cu lipsa de doctori ce s-a abatut asupra noastra , e o minune sa gasesti o programare cand ai nevoie si daca esti proaspat venit intr-un orasel nou , e chiar un noroc.
- Aloooo , (abia soptesc ) m-am mutat de curand in oras si as vrea sa ma vada….
” – Imi pare rau ” , ma intrerupe sora de la celalalt capat al firului , -” dar doctorul nu mai ia noi “… “ - Nu sunt cu adevarat noua “ zic, ” am ….. si 7 ani , chiar parti din mine nici nu mai exista “ – ” Nu intelegi ?? ” !! zice ea agasata ,” doctorul nu mai ia pacienti noi “
Sun la grupul medical din zona , si cu o lista de numere de telefon , imi port rapciuga in receptor unde aflu ca : dr. X nu lucreaza duminica , dr.Y nu are telefonul listat, dr.Z nu ma poate vedea decat cu doua zile inainte de Paste , in afara faptului daca, as sangera de moarte, ma poate trimete la camera de garda pe la sfarsitul lui octombre . Dr.W e bolnav si revine la cabinet in doua saptamini .
Se instaleaza frustrarea care in amestec cu febra da…halucinatii……
- Alooo, sunt madam Tussaud,…am o durere in piept….. (click)…. Alooo, sunt JeanneD’arc, poti sa ma vezi in cinci…..(click)…Alooo, nu ma simt prea bine, sunt ladyDi, daca….(click)..Alooo, sunt Marie Antoinette, doresc…..(click)…Alooo, sunt batrana si bogata, las toata averea mea la ….(click) … Alooo, doctor?? porti un stetoscop?? ohh, grozav, te invit la petrecerea ….(click)
Doctorii lucreaza 60 de ore pe saptamina . Golful de miercuri e un basm. Au de completat hartiile asigurarilor, mii… iar specializarea e asa de totala , ca nimeni nu mai stie de “ raceala “. Rar dai de un “generalist” ( nu-i vorba de armata)
In sfarsit , saptamana trecuta , mi-am dus raceala la Dr. A. “E o raceala de vara sau de iarna ? “ ma intreaba sora dr.luiA….-” De primavara” zic eu fonfait…. “ohhhh atunci trebuie sa vezi pe colegul meu, dr. B de la etajul 3 . Sora doctorului B , scriind hartiile ,ma intreaba : ” unde e localizata raceala?? la cap?? la nas?? or la piept??”……”- cel mai mult la nas, nu pot sa respir… ” ohhh asta e pentru dr. C , la etajul 8 “… -” Care nara ? “ intreaba sora dr.lui C “…. -.”.mai exact , stinga”…….” ohhh ce pacat, dr. C e plecat din oras dar, dr E a preluat toate urgentele doctorului C , specialist in nara dreapta . El e la etajul 5. “….Doctorul E se uita la nara mea stinga si ma intreaba : ”- stranuti??” oh, da, zic eu bucuroasa ca in sfarsit cineva imi da un diagnostic , - ”Asa am crezut si eu “ zice dr. E . -” Avem un specialist in stranut, la parter, abia angajat, cred ca te poate ajuta “…wowww. Dr. S a avut o oarecare retinere sa nu-l minimalizeze pe dr. E dar, mi-a zis ca poate sa-mi prescrie o cutie cu servetele umede, de sters nasul… ” si indraznesc sa-ti sugerez si doua aspirine si un pat “……ASAAA !!??!!… ” - Ce fel de pat ? ” intreb eu . ” Dublu ??, simplu ?? pliant ??”… – ” Nu conteaza ” zice el usor mirat . ” Eu, la atac. -” Ce fel de saltea ??? tare ?? foarte tare ?? semitare?? pufoasa??”…. ” Sincer , nu cred ca”…… Eu : ” Si ce fel de asternut ?? de bumbac?? de matase ?? cu model ? fara ?? alb ?? pastel ?? Si spune-mi si de perna, daca tot sunt aici ! trebuie sa fie cu puf de gasca ?? de lebada ?? de pinguin?? “
-” Sincer, madam, sunt un specialist in stranut, nu-mi face probleme ! “
Mi-a fost asa mila de mine si am oprit ” bombardamentul “. De asta s-o chema oare ” generalist”??:) ce stiam eu??
Daca-mi aminteam ce-mi zicea bunica , nu -i mai faceam probleme doctorului specialist in stranut…. Gripa si amorul se trateaza cu patul…
……….Na, ca m-au convins ! de, fete..ce stim noi… fundite, fustite si …zaharicale Pai spune asa ,draga, atunci e simplu! Cofeturi si zaharicale felurite au tronat din vremea ocupatiei otomane pe malurile Dambovitei si tare-s gustoase, mai ales cand verile se intind levantin, ca un serbet de trandafiri sau cand iarna te tine la gura sobei ! Si mai e ceva, chestia asta are chichita sa, caci dincolo de desfatare, desertul are la romani functie sociala . La o prajitura si-o cafea s-au cucerit inimi, s-au schimbat testamente, s-au facut legi, s-au pus la cale casatorii. Pana si in romane sau in piesele de teatru, cele mai interesante lucruri( punctele culminante , adica) se petrec atunci cand se aduc deserturile si caffeaua . Asociate neintimplator , dulcegaria si cafeaua sunt boli boieresti, incurabile , transmisibile prin gust si care se manifesta prin dependenta fata de savoare.
Dar sa lasam vorbaria, dragilor, ca nu de asta ne-am intalnit !!! V-am pregatit (acum in toiul iernii ) >>> Fondue de fructe>>>>,ceva decadent care ne v-a duce cu gandul …la o plaja sau…!!! Cum sa va spun eu mai bine… ..sau pe un camp de lupta:) E ca si cum ai merge pe urmele lui Napoleon si, pe campul de batalie , iti este adus un platou cu fructe proaspete pe care , cu ajutorul unei tepuse ucigase , il vei sacrifica in chocolate topita amestecata cu pulbere de nuca . Incepi sa intelegi lipsa de prudenta a imparatului si capitulezi in fata combinatiei rafinata de foarte dulce si amarui , de fructe reci si chocolate fierbinte cu arome de vanillie .
In timp ce ma gandesc ce sa tavalesc mai intai in chocolate , o felie de grapefruit or o capsuna…ma trazneste revelatia . Prin cap , desigur . Acum inteleg : pofticioasa si geloasa pe zei , cu ambrozia lor cu tot… omul a creat desertul…
Cred ca asta a fost intr-o dupa-amiaza de iarna , cand nu-l mai stapanea foamea , ci altceva trebuia potolit …gustul , dorinta de placere !
Ce e mai rapid decat un glont? Mai puternic decat o racheta? Capabil sa sara pe un bloc percum spider man????
Femeile la un ” garage sales”!!! Asta-i !!! . A trebuit s-o vad cu ochii mei sa cred !
Inainte sa ma mut, am descoperit un exces de junk in basement si in attic care mi-au dat bataie de cap . Prietena mea , Madeleine , imi zice : Esti nascuta pentru un ‘ garage sale” ! - de ce crezi asta ?? intreb eu uimita ! “- pentru ca esti mana stransa ” Huh , am pufnit Eu ofensata ; “- nu cred ca mi-ar place sa-mi vada toti love story ul vietii insirat ca la expozitie ! nu numai ca-i ciudat , dar e si caraghios !” “- Am facut $57 la ultimul meu junk sales, imi zice Madeleine ” wowww ” de ce nu-mi zici asta de la inceput ? zic eu entuziasmata” “- adu masa de joc si hai sa incepem “!!!
Garage sale ul incepea la 9 am. La 7am aveam 9 masini parcate in driveawy , 5 pe iarba , 2 in sant si un Volkswagen incerca sa parcheze intre doua fotolii in living !!!
Luau tot ce nu era : ciment pe jos, pompa de apa, iarba crescuta pe gazon sau ce scotea scantei cand era atins !! Au luat chiar si scobitorile de aperitiv pe care notasem : ” ca noi” ! Radio garantat ca nu functioneaza ! Flori de plastic gata moarte ! Greble stirbe !
La un momentdat ma indreptam spre cutia de gunoi , cu o punga plina in mana . O doamna , venind spre mine imi sopteste :”- iti dau $5 “…. ….”- ufff asta-i doar…..”. incerc sa zic ! …”- $6″ , zice ea , smulgandu-mi punga , ” si e ultima oferta” !! Wow , e prima data cand cineva imi plateste $6 pe gunoiul menajer .
Pe la 4 pm am vazut ca cineva incerca sa-mi incarece sotul in masina !… hey , hey, hey… asta-i prea de tot ! am apucat sa strig !
” Acesta nu-i de vanzare , e NEPRETUIT “
Ufff, grea zi !
j.
Azi a fost racoare . O binecuvantare . Mai ales cand verile se -ntind , levantin, ca un serbet de trandafiri , poti sa te gasesti intr-o calatorie racoroasa spre miazanoapte , in jocurile Aurorei Boreale cu lumina , or sa navighezi spre tarile mirodeniilor, sau ostroavele Antile . Dar calatoria in marea interioara m-a coplesit mereu . Periplu sentimental cu oprire in portul Charme , unde vin corabiile pline de bunatati si noi ! E o placere sa ai prieteni dragi in preajma la o ocazie speciala……
Asa incepe una din povesti , rostita molcom , la adapostul serii , intr-un loc special .
Ne-am asezat comod in fotoliile trase -n stofa rubinie , de jur imprejurul mesei , acoperite cu fete de masa scrobite si ne-am adancit in poveste . Comus , zeul care prezideaza la ospete , ar aparea si el acolo , tocmai cand o salata de rucola
parca atunci culeasa dintre straturile de oleandru , ar veni la masa . Insotirea ierburilor proaspete cu pepene galben , cartof fiert si fasole verde ma facu sa cred ca am poposit intr-un orasel tolanit ca o cadana la umbra cedrilor trufasi . Mi-am pus servetul rosu in poala . Schatzi isi incepuse povestea despre ” adevarata Franta ” care , nu se afla la indemana ; nici la Versailles , nici pe malurile Loirei , ci acolo unde se inmoaie pamantul in mare . Ascultam depanarea molcoma a intamplarii ….in timp ce aroma de sparanghel ucis de tanar in crema , pentru placerile noastre , ma face sa pricep efectul otravurilor lui Marie Antoinette . Atat de apetisante , ca nu le puteai resista ! Schatzi isi mai aprinse o tigara , ceru inca un rand de vin si poposi in Cipru ; unde fructul migdalului amarui si melancolic , celebreaza alba nunta cu pieptul de pui . Nas de vaza si codos de exceptie le fusese bechamelul , datorita caruia unirea se facuse pana la capat , adica pana la incantarea papilelor gustative ala mesenilor .
Un trandafir inbujorat , de culoarea visinei putrede anunta placerea ce urma sa vie…..interzis de dulce , a desertului . O placinta cu mere astepta cuminte dinaintea noastra . Deasupra ei , o cupola de inghetata cu aer de baton de vanilie , se topea in zaharul pudra , precum turla bisericii in soarele de august . Alaturi , tarta cu branza ; o foaie in care se rasucisera ceva mascarpone si strugure stafidit se impreuna de zor cu un pui de lele de sos englezesc , tot numai fructe de padure care , poposise prin nu stiu ce intimplare , aci, in farfurie . Le gustaram pe toate , asa cum venea din spusele amicului si, fericiti si usor obositi , ca dupa orice calatorie , coboram in strada sa ne plimbam pe strazile tacute .
Cum fuge timpul : Nici macar sarbatoritul n-a observat trecerea in alta decada ..cu atata charme !!!
Inalti , batrani , titani solemni in carti , au rupt lantul cunoasterei pe care-l zornaiau fara -ncetare !! ! Doar pamantenii vor sa pipaie vazduhul cu mii de ramuri , sa-si cunoasca duhul . Si totusi , ura , dragostea , nebunia , slava , toate iti raman . Ca un pocal in care mierea si otrava sunt doar un vin batran . Straniu , sunt doar un vis de lut . Degeaba m-ati pazit cum am crescut : Doar Eu , ca Pan sufland in trestii , sunt in stare sa ma dedic ideii , si sa ma asez alaturea cu zeii . Iar timpul picurand ca o cismea , sa spele de noroi sandala mea .
ps : le recomand ! Iar daca nu va place sa-l cititi pe Platon , un saxofon poate sa ne poarte in alta lume , la fel de bine !!! Cineva o sa-mi spuna ca sunt ” neserioasa ” :)
psst, psst , ai auzit ultima stire despre… …despre ….. psst ,psst
Cuvintele au putere ( nu cum sugeraza puterea barfei ) Fiecare cuvant pe care il alegem si-l lasam sa “zboare” pe gura si pe clape , nu numai ca ne arata lumea noastra , ci o si face, imbogateste sau o omora ! Cuvintele au un impact profund in viata noastra ! Cuvintele creaza impresii , imagini , asteptari , fac conectii , te influenteaza cum gandesti , modeleaza , manipuleaza !
Cuvintele alina , vindeca , iubesc , incurajeaza , bucura , ambitioneaza , aduc pace ; daca le alegi gresit , pot la fel de bine sa raneasca , imbolnaveasca , deziluzioneze , ucida entuziasme , sa te simti mic , sa omoare , sa starneasca razboaie .
De aceea grija pentru alegerea cuvintelor e foarte importanta ! daca nu vrem sa pornim ….durere !
Cuvintele care-mi fac deosebita placere , le-am aflat mai tarziu in viata ; chiar intarziate , le iubesc . Alina , imbratiseaza , mangaie de cate ori revin de undeva si in special din Romania : ” welcome home ” spuse cu un zambet !!!!! Si ” I would like to speak with lady of the house” susurate de vocea placuta a unei doamne , usor imbatranita , rar , cu “southerner ” accent , sa-mi aminteasca ziua de donatii la ” purple heart”……
Atat de simpla e bucuria mea !!! puterea cuvintelor o face imensa !
E stiut inca de la nastere ca bebelusilor de gen masculin le trebuie mai mult timp . Vin mereu cu intarziere . Asta demonstreaza ca barbatii sunt refractari la a intreba de directii de la bun inceput . Stiu exact cand El nu gaseste drumul . La intersectia unde da cu banul : ” cap… merge stanga , pajura …merge dreapta “ sau…” fii atenta la statia de radio , sa auzium de unde transmit “ Cred ca e pur si simplu un atac la superioritatea barbatilor , daca ar recunoaste ca s-au ratacit !
- Ne-am ratacit ?? intreb . – Sigur nu, dar de ce intrebi ?… – pentru ca suntem in campul asta de un sfert de ora si uite, vaca asta incearca sa manance antena de radio ! “ Da-mi harta ” zice c-o voce hotarata … - ”Iar o sa ma acuzi ca am mutat Mississippi din locul stiut ” zic Eu intinzind harta ! -” Nu.. dar abia am lasat 143 si trebuia sa dam intr-un camp cu porumb…nu asta pe care pasc animalele .. .. nici in harti nu mai poti avea incredere azi …” – ” Uite o ferma , de ce nu intrebi de directii ” zic eu cu speranta ! – ” Pentru ca nu m-am ratacit ; tot ce trebuie sa fac e sa revin la cotitutura unde dormea cainele ala mare si negru , sa iau 17 , apoi prima la dreapta pina in autostrada “… – “ Am trecut deja de trei ori pe langa acel caine…o sa creada ca-i parte din familie si o sa vrea in masina “ – ” Draga , nu-ti fa griji cu condusul , mai bine vezi de copii , ca baietii atata se imping sa treaca la geam , pana or sa cada din masina ! ( niciodata sa nu cumparati masina cu mai putine geamuri decat numarul copiilor ) iar aia mica rontaie si ambalajul de la biscuiti . Distreaza-i cu niste jocuri sau o poveste . Relaxeaza-te , hun ! “… Dragule, conducem de ore , de ce nu opresti la prima benzinarie sa intrebi de directii???”… – ” Pentru ca nu m-am ratacit “… -” Ce creazi daca opresti , totusi , si intrebi??? ?? crezi ca n-o sa-ti mai creasca barba ? ” si voce mea incepea sa fie altto .” Tu n-ai nevoie de o familie sa-ti spuna ca te-ai ratacit , un GPS e mai tacut “….-” Iubito , de ce te porti ca o nevasta si nu linistesti copiii ??? Nu stiu care si-a lipit nasul de ceafa mea si ma gadila “… -” Nu-i copilul , e doar vaca aceea care acum o ora incerca sa manance antena de radio “…zic Eu relaxata !
ps… stiu ce o sa-i aduca Mos Craciun cadou : un GPS..sa-i zica lui ca nu s-a ratacit:)
“ Spune unei femei doua trei cuvinte pe care sa nu le inteleaga si care sa para profunde ; o vor zapaci , o vor tulbura , o vor nelinisti , o vor sili sa se gandeasca si ti-o vor aduce ( ) dezarmata . Restul e joaca de copil . “… ( Jules Renard )
Stati , nu sariti !!! asa gandeau barbatii la 1887 ! De atunci a trecut ceva timp si totusi , multi barbati mai gandesc la fel !
Pareri pro si contra se pot numara multe . Interesant e cum ar reactiona JR daca s-ar reincarna in ” vulpoi “ azi , in secolul XXI !
Bucataria a mers si merge in pas cu civilizatia . E unul din efectele ei . Rapida . Dintr-o inadvertenta , desigur , naturalistii au exagerat acest adevar , clasificand vietuitoarele , nu dupa creier , ci dupa stomac , atunci cand le-au impartit in carnivore , ierbivore……fara sa omita nici omul , pe care ni-l infatiseaza ca ihtiofag , galactofag sau omnivor . Le supunem spre meditare aceasta constatare facuta in treacat si ne intoarcem la ale noastre .
Ce te faci daca apar musafiri ” pe nepusa masa” ??? Expresie si obicei tipic romaneasc ! Cum sa-ti lasi oaspetii neomeniti ???? Nimic mai simplu : mai aruncam doi pastravi pe gratar , caci se fac rapid , iar in timp ce ei se perpelesc , fara sa mai sara , faci o salata de andive , careia ii dai un aspect festiv , floral , asezand frunzele , cam cinci pe farfuria de aperitiv ; la mijloc pui bucati de ” stinky cheese ‘ si feta , nuci , fructe uscate de preferinta cranberries si le stropesti cu sos de salata ! Am uitat , ufff ,dar sper sa mai aveti timp ; aruncati si doi, trei cartofi la fiert inainte de joaca de-a salata !
Cand ati terminat de mesterit salata, pestele e gata fript , il punem pe un platou , il stropim cu zeama de la o lamaie , putin unt pe el nu-i strica pana nu se raceste , si patrunjel tocat marunt presarat pe cartofii ” natur “ ii vor da un aer racoros , aspectuos si festiv in doar o jumatate de ora ! Dinner servit fara bataie de cap ” pe nepusa masa” Desigur totul stropit cu un vin alb ,demisec in care pastravul o sa se simta excelent
Tu- care stii prea bine ce precar e umbletul meu aici pe screen , pe acest ecran alb si- fugaret , pandit in jur de picx si bits , de paienjenisul fara limita al web ului ; Tu- care stii ce fire adanci ma leaga de-ai mei , de cei care ma respira -n somn ca pe aroma unei mari pierdute ; Tu -care stii cat e de ingusta puntea intre prapastia fara inceputuri si cealalta care n-are capat ; Tu - luna sticloasa , aprinde noaptea geroasa cu un fir de argint , pe care sa calc . Tu- november rece , imi treci toata viata pe forma vantului fara figura .
Dar sunt printre cei norocosi . Am nimerit in spatiul acesta stramt , plin de lumina , o creatura zgribulita !
Defeat and worse await those who fail to show gratitude for all that is right and wonderful in their lives and in this special nation of ours .
Our liberty , our material bounty , our unexcelled opportunities , our science , our technology , our generosity as a people , the talents of our neighbors , the kindness we so often encounter , the natural splendor of our land , the humor that bubbles up constantly , traditions that guide us in productive directions , a dramatic lessening of much that used to afflict us , and so much more .
Even in the worst of times – no , especially in the worst of times – appreciation of our blessings is critical . Abraham Lincoln’s 1863 Thanksgiving proclamation came during the Civil War , the most bloody , awful years in American history , and so why , one might wonder , was he talking about ” fruitful fields and healthful skies ” about law and order being maintained during the conflict , about a growing population , enlargements of settlements and other ” gracious gifts of the Most High God ? “ An answer is that by doing so he was helping to keep people from losing themselves in contemplation of nothing but the painful , to balance the frightening with hopeful , to derive power from the positive , to push ahead .
It may well be that the United States is now facing one of the toughest economic periods we have known for a while . But I am convinced , nothing that hits us will destroy all that , and granting as much will help us recover . This Thanksgiving will itself be something to be grateful for if we really do turn our attention to the marvels of our time , our place , our lives , for here lies rejuvenation , a source of energy and inspiration .
Facing reality matters but , does not mean just facing what’s worrisome , but what’s encouraging .
Cand iti vine uratul ,asa , intr-o zi ploioasa eu ma gandesc cateodata sa aleg cu grije un vin bun de tot si sa-l savurez , sa ma duca si sa ma-nvarta pana incepe sa ma savureze el pe mine , oricum , sa vezi lumea cu lentile de Saint Emilion , imi pare o varianta ce miroase tare a strugure rabdator si ghiftuit de soare , vechi ca mine - ceea ce nu poate fi prea rau . Decat o zi urata , mai buna savoarea vinului baut la gura sobei !
…………………………………………….. On the twelfth day of Christmas,
my true love sent to me
Twelve drummers drumming,
Eleven pipers piping,
Ten lords a-leaping,
Nine ladies dancing,
Eight maids a-milking,
Seven swans a-swimming,
Six geese a-laying,
Five golden rings,
Four calling birds,
Three French hens,
Two turtle doves,
And a partridge in a pear tree!
Mos Nicolas trecand din casa in casa , de la o fereastra la alta ,sarind din gura-n gura si din gheata-n gheata ( pentru cei cu suflet de copil ce-au iesit pe furis printr-o spartura , din cetatea lor , si vin tiptil ; pentru cei plecati departe , plini de praf si obositi ; pentru scriitorii de istorie , care iscodind in dreapta si-n stanga aduna ghicitori si snoave ; pentru cei calauziti de stea ; pentru cei cu aripi lungi la umar de la rai si de la iad ; pentru cei din alte universuri ) toata lumea sa afle marea veste : Intalnirea o sa aiba loc si anul acesta :)
Era in varf o frunza . Frunza de stejar care a vazut vartejul unui viscol de demult , in zare . Si ca silaba unui poem tacut , s-a smuls .
Dar n-am lasat-o-n drum ca s-o aud sub pasul meu cum geme : mi-am agatat-o in locul pleoapelor , si acum citesc , prin ea , amurgul de december , cu o clipa mai devreme , cu o clipa mai tarziu….
Ce-i astazi , marti ? Asteapta . Ca maine-n zori spiridusul de iarna patrunde iar sub coaja batranului stejar , descuie sapte cercuri de lemn cu bagheta magica si-ajunge-intr-un imperiu de dans si de pojar in care epistolele scot sunete cristaline , sunete de sfere ceresti, sunete de rugaminti , sunete de copii . Si dorintele curg ; Si-o stea , ce pare a fi Venus , prin gura unui greier mic , aseaza parafa zimtata : DA . DA .DA.
Iar joi spiridusul iese si cautand spre nori se-ntreaba-ncet : Acuma , in ce copac ma duc ???
Cadourile , ah ! vin din alta lume : de aceea nu se potrivesc nicicand pe lucrurile care ne dau tarcoale ! Prea multe , prea fara frau ; prin spatiul suprasaturat de vechi imagini , ochii nu mai au puterea sa aleaga .,; au fost luati de stralucire ; parca au vazut adancul din lucruri fara glas .
Nimic nu este mai trist pe lume decat sa te trezesti in dimineata de Craciun ca nu mai esti copil ! Sa nu mai simti racoarea podelei cand alergi in picioarele goale pana la bradul impodobit . Sa nu mai ai sclipiri de surpriza in ochi cand descoperi miracolul . Sa nu mai rupi ambalajul si fundele stralucitoare cu frenezia abandonului….
Cand s-au intamplat ??!! poate atunci cand ti-ai strecurat picioarele goale intr-o pereche de papuci pufosi si caldurosi ? Cand sclipirile din ochi ti-au fost adumbrite de zile grele ? Cand pachetul cu funda sclipitoare l-ai pregatit chiar tu ? Cand ai decis sa trimeti un card electronic la 127 de ” prieteni apropiati ” ? Poate anul in care ai descoperit ca bradul e un pericol de foc si trebuia sa aspiri de doua ori pe zi acele si l-ai inlocuit cu unul ” modern “ care-si schimba culoarea la fiecare rotire , cantand colinde si picurand fulgi artificiali ? Or anul cand ai fost prea ocupat si ai rezolvat “ problema “ cadourilor cu un plic ?… Gandeste-te . Poate este anul cand ai fost pe fuga si ai inlocuit prajiturile cu ” de-a gata “ Cine are nevoie sa curete castronul de crema ? sau sa-l linga ?
Sa fii copil de Craciun este o minune ! este un dar ! este basmul “tinerete fara batranete” Sunt multumirile , este dragoste , recunostinta si bucuria unuia catre celalalt . Nu trebuie neaparat sa ai copii in jurul bradului . Mai bine aprinzi o lumanare pe care ai pastrat-o . Sau canti un colind cand picioarele iti sunt infrigurate ; faci focul in camin unde ai pus doua gutui la copt . Fierbi vin si-l imparti cu cei dragi . E veselia ca esti cu cei pe care-i iubesti ….
E trist sa te trezesti in dimineata de Craciun ca nu mai esti copil . Doar timpul , tristetea , oboseala , apatia pot lua Craciunul copilului , dar nu pot lua copilul de Craciun !!!
Copil fiind intotdeauna am celebrat Ajunul ! La bunici , mergeam cu colindul cu verii mei din casa in casa si ne bucuram de traistele noastre pline cu mere, gutui , nuci si colacei ! Ziua de Craciun era mersul de dimineata la biserica si apoi masa cu rudele .
Cand au aparut copiii mei , nu pot sa uit truda si nebunia de a aduna ” ceva “ pentru ai mici { s-au “bagat” masinute chinezesti si ciocolata ( yuuukkk) la victoria …fuga de la servici si imbulzeala la coada sa apuci ” ceva”… ( de asta boicotez azi tot ce e “madeinchina”)}, zarva cu : ” unde vine Mosul anul acesta” , ” cine e Mos” ,” cine face poze” ! Pana la urma , era ceva pentru toti , cu toata truda, cu toate aventurile ” familiei pitpalac “ cand s-a urcat 1/2 in metrou in directie opusa , iar cealalta 1/2 asteptand bodoganind pana la reunire ; ( au patit-o si cu trenul , ca doar nu era sa se limiteze doar la metro !!) Insa momentele cand copiii ii ziceau Mosului poeziile sau ” piesa de teatru “ ( dialog intre frati )cu…imparateee tee teee teee, luminateee teee tee ( ecoul , noi adultii dumirindu-ne mai tarziu ce-i cu reverberatia celui mai mic actor) stergeau toata truda si zbaterea adultilor , punand acele luminite in ochi, ca ale copiilor nerabdatori sa afle ce le-a adus Mosul . Peste ani am fost informati , ca dupa acest ceremonial , copiii faceau sfat ( sase prichindei), si fara prea mare bataie de cap ghiceau cine a fost mos anul acela . De , noi adultii eram preocupati cu ” hai noroc !!!” si nu am aflat sfarsitul ” piesei “ decat tarziu . ” – de ce sa va stricam placerea ?/ erati asa de fericiti “
Acum… peste ani , cand e o placere sa gasesti daruri pe’ndelete , sa cumperi nimicuri care-ti bucura ochii si sufletul , sa le impachetezi frumos , au disparut agitatia si zarva copiilor . De aceea , in fiecare Ajun ma napadesc din cufarul amintirilor , acele momente pretioase .
De Ajun , in zori, m-am luptat cu cozonacii , sa aduc zarva glasurilor mici, care-si amintesc : “- mammmaaa, vreau la tineeee …..- nu deschideti usa la bucutarie, iese caldura !!!”… am fugit pentru 4 ore la servici iar la intoarcere am mai ” adunat” ultimele bunatati ; cozonacul se ridicase bine , intr-o bucatarie fara usa ..i-am pus in forme si s-au copt minunat . Colindele divine curgeau molcom din statia 90.8 ; oboseala era o dulce placere sorbita cu o cafea si un glas …”- abia astept sa ma fac mare sa beau cafeaua si sa radem “… in living bradul sclipea peste globurile colorate ….” pisica, bobeste cu mine ” masa astepta in tacere , setata pentru sase , doar trei persoane …. … cele doua ” lighioane ” Kido the dog si Sasha the cat , care stiu cand e sarbatoare…. si amintirile care ma ‘nsotesc de fiecare data ! Ne-am bucurat cu prezenta “actorului cel mic” care e Mos , sa nu mai fie nici un dubiu…cine-i anul acesta ! Am mai fost “informati” ce blestematii faceau cand erau singuri in casa….de, copii crescuti cu cheia de gat ! Si timpul a sburat iar .
Dimineata de Craciun ne-am bucurat de telefoanele primite si date “ celor mai iubiti dintre pamanteni “ si ne-am simtit langa ei , cu toata departarea geografica . Ca sa ne ” racorim ” gandurile ‘ , la pranz , am fugit pentru 1/2 de zi la ski . Gindurile mi-au fluturat ca pletele de nomad , si au zornait ca salbele tigancilor , pe partia molcoma , care m-a facut sa uit toate departarile . Vremea era superba , copiii bine , ” vecinul” , deschizator de drum..:) ce as mai putea sa-mi doresc ?? Cand am revenit acasa, la usa asteptau frumos , un cos cu flori , de departe , si un pachet de la ” fetita “ care nu intelegea de mult de ce este satena si nu blonda …”- mammmii, de ce nu sunt si eu decoltataaaa?? ” Roxy , nici nu sti ce bucurie esti !
Life is good ! Amintirile ma vor insoti mereu in preajma de Craciun . Doar vantul le spulbera , pe partia alba a vietii !
ps. iar azi , alta bucurie a poposit “in my PC ” miracolul vietii !!!
…. ..Padure impietrita , slava tie ! Sumbre umbre , lungi cariatide a caror muzicala barbatie , puterea inaltului atinge .
Padure de taceri si nemiscare , n- am sa ucid chiar paserea maiastra sau orice vestitor al bucuriei ce-ar tulbura vecia ta sihastra . Nici glasul , nici surisul n-are sens in clarobscurul tau atat de dens . Ma pierd in labirindul tau acum ca-n ratacirea unui vesnic drum .
Tu , ceata densa de seva pura , sortita de december sa ne- fura , ca un poem rostit de alta gura , de ce nu pleci ? incalecand pe unda razei ce straluceste sumbra ?
Ce se intampla oare ? simti o flacara in inima . In varf , o rodie plina de floare viseaza sa ia foc in locul inimii la miez de noapte ! Tarziu , batu si ceasul al doisprezece . Bine ai venit , An nou !
Cand o sa ma reincarnez , vreau sa fiu o mama care NU conduce ! Am observat cu amaraciune ca mamele care nu conduc au timp sa picteze apusuri de soare , sa impleteasca poolovere , sa coaca paine si sa compuna simfonii . Nu numai asta , dar sunt gata imbracate elegant la ora 9 dimineata , bronzate inca din luna May, si parca mai inalte .
Zece ani de ” carpools” transforma o femeie in ceva ” ciudat” . De exemplu : nu mai pot sa stau pe un scaun si sa-mi incrucisez picioarele gratios ; instinctiv , piciorul drept sta intins in pozitie de accelerare si ramane asa pana ma ridic . De asemenea , bodoganesc o gramada . Cauza nu-i alta decat ” aranjatul” de orar prin telefon : daca sotul lui Mary merge la birou miercuri , ea trebuie sa imbrace copilul si sa-l lase la Martha , care a avut un chist extirpat ieri . Daca Peter a fost in contact cu un ” varsat de vant” deja il face pe miercuri si Ada , care a fost schimbata cu Caroline , caci Caroline are probleme cu pornitul ( masina , nu ea ) si trebuie sa schimbe cu Muriel care are o convertible la care s-a intepenit capota , iar programarea ei la coafor e azi si nu poate conduce cand ploua .
Dar cel mai mare dezastru care-l face sa fii ” parinte pe lista de soferi” e cel intelectual . Vocabularul tau se reduce la cateva propozitii de baza : ” fa-i plinul cu regular” , ” inchide usa “, ” da picioarele jos de pe spatar” , ‘ n-ai fost la baie inainte sa iesi din casa ? “
Seara trecuta am fost la un party . Stateam singura tinandu-mi poseta ca pe volan , cand un barbat placut s-a apropiat spre mine zicandu- mi : ”- Ce doresti sa bei ? “ I-am intins cardul de shell zicand : - ” fa-i plinul cu regular ” . A zambit si ne-am indreptat spre bar . – ” inchide usa “ , i-am zis automat , ” si tine-ti picioarele pe podea ” … S-a uita la mine nervos si s-a scuzat politicos . -” n-ai fost la baie inainte sa iesi din casa ? ” am adaugat Eu .
Daca Ralph Nader nu ma suna curand , o sa fie prea tarziu….
Ce sa faci intr-o zi cand scolile sint inchise , programarile la coafor cancelate , pravaliile deschid la amiaza?? si strazile sunt un ” ring de patinaj “ ????
Nici the dog nu ma incumet sa-l plimb…. Dar el m-a asigurat ca se plimba singur , avand 4×4 ii este mai usor la derapaj ! Sa-l vad pe trepte
Atunci , nimic mai simplu ; am scos patru oua din frigy , 120 gr. de faina , tot atatea gr. de zahar si doua castroane :
am inceput joaca de-a cofetarul vesel ! Am facut albusurile ” niege” , galbanusurile le-am indulcit cu zaharul si atata le-a ametit mixerul pana si-au pierdut galbejeala din obraji , devenind albe de suparare ( aproape )
Apoi le-am incununat intr-o nunta secreta cu faina , usor, usor sa nu care cumva sa-si dea seama de imperechere . si din doua castroane am facut unul ! ( nu de spalat)
am turnat toata veselia pe fundul unei tavi , pe care in prealabil am “poleit-o cu staniol” . Nu , nu era nunta de argint ci doar marea adunare de oua ,faina si zahar ! Cam asa , cu grija , sa nu ajunga la margini si sa se razbune pe jos , caci spalatul podelei nu e in program .
Minunea asta labartata am bagat-o la cuptorul pregatit la 390 F , care i-am tradus in ~ 180 C … pentru 15 ‘ minute . Nici un minut mai mult caci, mirele ,( pardon , blatul ) nu-l vrem bronzat ! Il scoatem de la caldurica si-l asternem pe un stergar curat , umed , printr-o miscare abila de rasturnare cu ” fundu’nsus “ . Jupuim delicat staniolul siiiii ne da asa :
si asa , firbintel ,il racoresti cu-n pui de lele de gem acrisor de fragi , or caise , or ce ai prin dulap ! Intinzi “sunscreen ul “ acesta bogat in vitamina C , pe toata suprafata ,
apoi purcezi la roluirea cu servetul ! pe care o sa-l mazgaliti cu gem . Precis ,dar nu va necajiti . E doar o joaca ! Si cand sunteti aproape de sfarsit si observati ca de fapt nu aveti decat doua maini , strigati HELPPP , si daca va aude CINEVA , vine nedumerit : “-iar te joci draga ??” “- Da, iubitule ! si daca tot ai venit , trage si-o poza la capd’opera asta ca eu sunt plina de gem pe maini si precis nu dureaza cat un Rembrand “
zic eu …dandu-i drumul pe un platou . Spiritele cad in extaz de asa roluire maiastra si-mi termin masterpiece ul cu chocolate alba , rasa, asa, sa acoperim imperfectiunile . Sunt sigura ca si cu ele , opera mea se v-a termina pana deseara ! Oricum , toata ” joaca ” nu mi-a luat decat o jumatate de ora , si ziua -i tanara !
Nimic insa nu se compara cu o glazura perfecta a crengutelor ” dogwood ului” , cu care mama natura se joaca azi !
Mie nu mi-a reusit niciodata . Si pentru ca am atata timp in ziua asta ghetoasa, o sa-l revad pe Donnie Brasco , apoi o sa continui ” 1421″ al lui Gavin Menzies unde aflu ca oul lui Columb , pardon America , altii au gasit-o .
ca mai sunt sase saptamani de iarna . Si-a vazut umbra , azi la 7:30am in Punxsutawney , Pennsylvania . Phil , nu , nu-i meteorologul de servici ci o marmota desteapta , grasuna , simpatica si cu cu traditie
In 1723, the Delaware Indians settled Punxsutawney, Pennsylvania as a campsite halfway between the Allegheny and the Susquehanna Rivers. The town is 90 miles northeast of Pittsburgh, at the intersection of Route 36 and Route 119. The Delawares considered groundhogs honorable ancestors. According to the original creation beliefs of the Delaware Indians, their forebears began life as animals in “Mother Earth” and emerged centuries later to hunt and live as men.
If candlemas be fair and bright / winter has another flight / if candlemas brings clouds and rain /winter will come again …..
The name Punxsutawney comes from the Indian name for the location
“ponksad-uteney” which means “the town of the sandflies.”
The name woodchuck comes from the Indian legend of “Wojak,
the groundhog” considered by them to be their ancestral grandfather.
When German settlers arrived in the 1700s, they brought a tradition known as Candlemas Day, which has an early origin in the pagan celebration of Imbolc. It came at the mid-point between the Winter Solstice and the Spring Equinox. Superstition held that if the weather was fair, the second half of Winter would be stormy and cold.
Dragostea noastra e-o pereche de sosete colorate , calduroa–se si indispens–abile , cand se strang una–ntralta jilave si golase , cepele carnoase imbratiso–nabile……Si de-ti vine uratul intr-o zi ploioasa , zaci sub plapumi grele , si cu un ce–ai in casa , poti oricand sa-ti plimbi perechea de sosete intr-o reprezentatie de marion–ete .
Cateodata dara , din dragostea acea–sta iese si-un cartof , care se cam plimba sprinte–n prin pant–of . Ca sa nu mai zburde–asa in liber–tate , Peticim si coasem cu urzeli pupate !!!! :)
We are sweeping the road to the sky. Your joy is here today, what remains for tomorrow?
The armies of the day have chased the army of the night,
Heaven and earth are filled with purity and light.
Oh! joy for he who has escaped from this world of perfumes and color!
For beyond these colors and these perfumes, these are other colors in the heart and the soul.
Oh! joy for this soul and this heart who have escaped
the earth of water and clay,
Although this water and this clay contain the hearth of the
philosophical stone.
Din zori pana-n amurg , n-ai sa ramai o clipa singur : picurii te-nsotesc calauzindu-ti stropii mai intai , iar mai tarziu pradandu-te hoteste…desavarsind tacerea supremului inghet…..brrrr
She said she would not be my lover / because I was a tarry sailor / A way -we’re bound away /’cross the wild Missouri /At last there came a Yankee skipper…/ He winked his eyes , end he tipped his flipper…/ He sold the Chief that fire -water…/And ‘cross the river he stole his daughter……..
Oh Shenandoah , I love your daughter…way-aye , you rolling river /I’ll take her ’cross yon rolling water…. A way-we’re bound away……….
The shamrock, which was also called the “seamroy” by the Celts, was a sacred plant in ancient Ireland because it symbolized the rebirth of spring. By the seventeenth century, the shamrock had become a symbol of emerging Irish nationalism. As the English began to seize Irish land and make laws against the use of the Irish language and the practice of Catholicism, many Irish began to wear the shamrock as a symbol of their pride in their heritage and their displeasure with English rule.
Music is often associated with St. Patrick’s Day—and Irish culture in general. From ancient days of the Celts, music has always been an important part of Irish life. The Celts had an oral culture, where religion, legend, and history were passed from one generation to the next by way of stories and songs.
After being conquered by the English, and forbidden to speak their own language, the Irish, like other oppressed peoples, turned to music to help them remember important events and hold on to their heritage and history. As it often stirred emotion and helped to galvanize people, music was outlawed by the English. During her reign,Queen Elizabeth I even decreed that all artists and pipers were to be arrested and hanged on the spot.
…..e un ritual vechi , ancestral , al femeilor , care face sa paleasca ” Schimbarea garzii la Palatul Buckingham” . In fiecare primavara si toamna , mii de femei marsaluiesc in dormitor in fata closetului cu usile larg deschise si incep ” schimbarea garderobei “ ! In general , acest obicei al schimbarilor de la iarna la vara si de la vara la iarna , este o caracteristica femenina . Cei mai multi barbati pot sa traiasca cu o camasa cu maneci scurte sub pooloverul de lana , dar nu femeile !
Fiecare obiect de imbracaminte e luat individual ; se pun intrebari , se dau raspunsuri si se iau decizii :
1 ) Pantalonii acestia mai ma cuprind peste mijloc ? NU . Arata bine pe mine ? NU . Au o eticheta de designer ? DA . Si da este . Pantalonii salvati !
2) Palaria asta mov se asorteaza cu toate ? NU . Altcineva ar purta-o ? NU . A costat mai mult de $40 ? DA. Palaria ramane !
3) Ai purtat anul trecut macar o zi acest taillor ? NU . O sa-l porti anul viitor ? NU . E inca la moda ? DA . Taillorul este pus la loc !
Exista si reguli . Hainele au si ele limita lor . Deci : daca n-am purtat ceva in ultimii cinci ani , trebuie (a) sa fie modificat , (b) incepi o cura de slabire si ne intalnim la mijloc , (c) le pui in sertarul de asteptare pentru trei ani ! La sfarsitul celor trei ani de asteptare , hainele acelea sunt iar revazute , si se iau deciziile : (a ) repunerea lor in stare activa , punandu-le elastic la mijloc , (b) repunerea lor in closet , sa para ca am mai multe haine decat am , or (c) salvam nasturii ( daca exista) si rupem materialul facandu-l carpe de praf ! or de lustruit parchetul !
Am umblat ca un bondar intre closetul din dormitor si cel din camera de oaspeti ; la fiecare drum am lasat teancuri de laneturi si haine groase . Reveneam cu bumbacuri si matasuri . Tranzitia iti ia zile , cateodata saptamani . My hubby , nu pricepe nimic din migrarea aceasta . ….
”- Daca ai de gand sa transferi toate lucrurile din dormitor in camera de oaspeti , si cele din camera de oaspeti in dormitor , de ce nu folosesti closetul din camera de oaspeti la fiecare al doilea sezon ? ?? “
Cum poti sa fii de acord cu barbatii la care “traditia schimbarii” nu inseamna nimic ??????
As a cherry tree whisperer , yesterday , as a local tourist , througed the trees around the Tidal Basin , posing for photos amid the pink blossom , I remember…
The cherry blossom is the national flower of Japan . Samurai warriors were fond of cherry blossom . The short life of cherry blossom mirrored their duty to die for their master at a moment ’s notice . In 1910 the Japanese sent cherry trees to Washington DC . as a token of goodwill and friendship . In 1952 America sent cherry tree and dogwood trees ( Virginia’s simbol ) back to Japan to replenish their collection following World War II .
There are 3,700 cherry trees along the Tidal Basin, the partially man-made inlet along the Potomac River between the Jefferson Memorial and the Franklin Delano Roosevelt Memorial in Washington, D.C.
Ce apriga , mireasma dulce intoarce acest bondar pe care numai primavara il retine printre flori ? Iar celalalt de unde-si ia reflexul nobletei , lenese infiorare in fata intamplarii ( sau a sortii ? ) Un altul pare – a fi vazut vazduhul din lucrurile fara glas : O pofta uceste in ochii lui . Pazind enigma vietii el se cheltuieste in nectar .
Atentie , femei din lumea larga ! Trebuie sa auziti de la mine , imediat . In picioare am o pereche de sneakers pentru alergat care m-au costat cat o rata la casa – si nici macar nu alerg . Nici n-am de gand . Nu mai am niciun motiv sa port tocuri . Uitati de glezne fine . Uitati de a parea inalte .Uitati mersul “catwalk ” doar ca sa fiti sexi . O sa fiu com….comfor…Nu pot sa zic cuvantul inca , dar vine .
Am ignorat toate argumentele femeilor care poarta pantofi chinuitori doar ca sa “ dea bine ” Transformarea ia un pic de timp pana se obisnuiesc toti cu ea . My hubby ma intreaba : “- ce-ai patit ?? “ Nimic dragule ,nu mai port tocuri , sunt mai scunda ” . “- mai scunda ?? poti sa te strecori pe sub masa . Am crezut ca femeile scunde trebuie sa poarte tocuri , pentru a parea mai inalte “ hmmm “- Woody Allen , Glenn Beck , poarta sneakerts si nu le mai pasa de inaltimea lor “ Tisneste raspunsul meu . “- Asta pentru ca barbatii nu joaca ‘ jocul femeilor “ , continua el .
Nici nu stie ce problema sensibila a atins . Barbatii s-au imbracat intotdeauna com….comfor…. vine , vine ! Sa recapitulam :. Ati vazut vreodata un barbat sa poarte ceva care sa aiba fermoarul la spate ? Desigur NU . Ei nu se casatoresc pentru ca nu pot sa -si traga fermoarul la spate ! Sau ati vazut vreodata un barbat care sa-si caute eticheta taioasa , ce functioneaza ca o lama de cate ori intorci capul ? NU . Sau sa-si caute cu discretie pantofii pe sub scaun inainte de a se aprinde lumina in sala de teatru ? ??NU
Daaa, puteti sa va uitati la sneakerii mei cat poftiti . Am de gand sa ma simt bine , indiferent de ce zice lumea de cum arat . Sunt gata sa pun moda cu chinurile ei la trecut .
O carte, care m-a tinut razand pana am terminat-o . Nu o recomand persoanelor care n-au simtul humorului , habotnicilor, sclifositilor or mimoselor . Dar e o adevarata ” dezvaluire” masculina si se intelege de ce ” Men are from Mars… sau de ce le lipseste…o coasta:)
Incepe cuminte :
” I used to think that Red Bull was the most destructive invention of the past 50 years . I was wrong…….”
si sfarseste Bahic…
” The shots arrive . Tequila . Judging by bill , very good tequila . It is smooth . We order another round .”
Orice asemanare cu persoanele care citesc aceasta carte , or Max , este o pura intamplare !!:)
The Kentucky Derby is a stakes race for three-year-old thoroughbred horses, staged yearly in Louisville, Kentucky on the first Saturday in May, capping the two-week-long Kentucky Derby Festival. The race currently covers one and one-quarter miles (2.012 km) at Churchill Downs; colts and geldings carry 126 pounds (57 kg), fillies 121 pounds (55 kg). The race, known as “The Most Exciting Two Minutes in Sports” for its approximate time length, is the first leg of the Triple Crown of Thoroughbred Racing in the United States. It typically draws around 155,000 fans.
The Kentucky Derby is one of the crown jewels of the elusive Triple Crown which includes the Belmont Stakes and the Preakness Stakes.
For over 125 years the Kentucky Derby has been everyone’s race – from the dapper men and beautiful women, all in hats and sipping on frosty mint juleps, to the laid-back infield crowd who picnic on fried chicken and toss around Frisbees.
Mint Juleps : 2 cups sugar , 2 cups water , sprig of fresh mint , crushed ice , Early time Kentucky whisky , and a must , silver Jules cup !
In addition to the race itself, a number of traditions have played a large role in the Derby atmosphere. The Mint Julep, an iced drink consisting of bourbon, mint and sugar, is the traditional beverage of the race. Burgoo, typically a thick stew of lamb and vegetables is served from iron pots sometimes 10 feet in diameter. Legal gambling on the race is done through parimutuel betting at the track. The Infield, a spectator area inside the track, offers low general admission prices but little chance of seeing much of the race. Instead, revelers show up in the infield to party. By contrast, “Millionaire’s Row” refers to the expensive box seats that attract the rich and famous. Elegant women appear in long dresses, big hats, and carrying fancy umbrellas. As the horses are paraded before the grandstands, “My Old Kentucky Home” is played by the University of Louisville marching band while the crowd stands and sings along.
The Derby is frequently referred to as “The Run for the Roses,” because a garland of red roses is awarded to the Kentucky Derby winner each year. The tradition is as a result of New York socialite E. Berry Wall presenting roses to ladies at a post-Derby party in 1883 that was attended by Churchill Downs president, Col. M. Lewis Clark. This gesture is believed to have eventually led Clark to the idea of making the rose the race’s official flower. However, it was not until 1896 that any recorded account referred to roses being draped on the Derby winner. The governor of Kentucky awards the garland and the trophy.
Sunday I’ll be there . 135th Kentucky derby ! The first rule about the Kentucky Derby (or any horse race) is that the “favorite” does not always win! Just because a particular horse is supposed to win, doesn’t make it happen
in 2 minute,02 secunde si66 de zecimi , a fost platit $103.20 , antrenat de “ those cowboys ” din New Mexico….. ” they came with good horses ” . Sheicul Dubai ului a fost ” sentimental favorite ” la Churchill Downs ; Friesan Fire , favoritul , a iesit pe ultimul loc !
Mine that bird #8 , a fost inghesuit la start , dar jokeul Calvin Borel , l-a indreptat ferm spre gardul traseului , unde era pe ultimul loc . Mai avea un sfert de mila cand era in pozitia 12 . L-au ocolit intr-un unghi rapid pe Atomic Rain , s-a pozitionat iar langa mantinela printr-un spatiu ingust ( nu credeam ca-l trece ) si a tasnit ca un glont . ” I had enough room “ Calvin Borel si-a zis . ” He’s a small horse ” Odata eliberat , calul a accelerat incredibil sper victorie . “Amazing . It just shows you how special the race is . “
The first rule about Kentucky Derby ( or any horse race ) is that the ” favorite ” does not always win . Just because a particular horse is supposed to win , doesn’t make it happen .
Iar contestul de palarii a fost ” castigat ” de …..a big red rose :):) SPECTACULAR , SPECTACULAR
Toti avem answering mashine . Avantajele tehnicii moderne . Stiu insa sigur , asa cum stiu ca marul face mere si parul face pere , ca fiul meu statea si asculta mesajul , cu mainile ocupate de X box , in timp ce eu faceam un atac de anxietate .
De-a lungul anilor , aceste masini au fost dotate cu calitati umane . Or sa-ti spuna soptit : ” Hi , I’m not here right now , but if you would leave your name and phone number , I’ll get back to you as soon as I can . Have a nice day !! “…hmmm . Fiul meu , nu ar spune asa ceva , niciodata .
Prima tentatie a fost sa-I zic : ” hei , ai mana or piciorul in ghips???? de n-ai cinci minute sa vorbesti cu mama ta ??” dar am sfarsit zicandu- I : ” Stiu ca esti ocupat , am sunat sa vad daca esti bine , daca esti in viata , sa-ti aud vocea !… have a nice day too !! ”
De-a lungul anilor am continuat sa comunicam prin answering machine in mod obisnuit . Obisnuinta e a doua natura a omului . Chiar imi spuneam ; parca niciodata n-am avut o relatie asa de satisfacatoare . Dracia asta miraculoasa e intotdeauna acolo , pentru mine , cand am nevoie ! Stiti cum era cand un telefon suna ,si suna , si nimeni nu raspundea… intrai in panica ! Nicio panica acum . E acolo permanent , sa-mi sopteasca : have a nice day !
Mai nou , mi-a raspuns o vocea draguta : ” You have reached 555-4455 . I promise I’ll return your call . ( Doamne , iubesc integritatea !) Got a little problem . The beep is broken , but after 5 seconds , leave your name and number , I’ll call you right back “ Credeti ca fiul meu ar fi avut decenta sa-mi spuna ca recordererul e bolnav . Il stiu . Probabil l-a scapat pe jos, or i-a taiat cablul din gresala . Stiti cum este !
Surprisa insa . Am sunat sa stau de vorba cu answering machine cand o voce mi-a zis : ” yeah “ .. ..Cine-i acolo ? am intrebat ! Vocea mi-a raspuns : “- It’s your son “ Ohhh sunt trei ani de cand nu i-am auzit vocea . “ How’s it going ?? Are you there , mom ?? “ I-am zis ca astept beep ul …….. El , ca l-am prins iesind pe usa…. Am sunat putin mai tarziu si am avut o conversatie placuta cu…answering mashine …
Dar am avansat : instant messages , iar mai nou text messages , ma tin in pas cu tehnica moderna … si cu Ei…..HND…..
There is nothing in sports that matches the drama, intrigue and emotion of a game seven.Tonight, in front of what is sure to be a raucous, deafening and red-clad crowd at the Verizon Center in Washington D.C., the Pittsburgh Penguins and Washington Capitals will conclude one of the most compelling series in NHL history.
Symphony of symmetry, seemed destined to go the distance even before it started !!!
……………………………………………………..
Capital catastrophe .
It was a classic series , the kind hockey fans will talk about for years . The games were thrilling , the stars always at the best . It was deserving of a dramatic finish . But this isn’t the movies . In sport , unlike film , those dramatic ending are never guaranteed…So it was on wednesday night at Verizon Center when one team finally cracked in Game 7 . Washington Capital crushed , 6-2 , by Pittsburgh Penguins…END.
Expertii ihtiofagi recomanda ca , imediat ce crapul a fost pescuit , sa i se toarne pe gat un pahar de otet bun . Asta ii provoaca un soi de transpiratie grasa care sa inlatura cu cutitul , in acelasi timp cu scoaterea solzilor ! O fi , nu zic ba , dar eu, tot spre crapul de apa iute trag , ocolind cat pot pe cel de apa statatoare . Dar orice as face , raman singura degustatoare de peste . Nimic nu-i indupleca pe ai mei sa manance ce n-are patru picioare si face groh , groh . Primind niste peste , prins de un pescar amator in apele Potomacului , am sarit peste faza cu otetul ,
m-am luptat cu lunecosii astia , mi-am intepat degetele , si am incercat sa-mi induplec ” fiarele “ sa guste , pregatindu-l la gratar , facand o saramura mujdeioasa , o mamaliga rotofeie , si totul udat de un vin alb sec .
Nimic n-a contat . Asa ca am poftit la dinner vecina si ne-am regalat ihtiologic , natural si vesel , barfind tagma masculilor care , au ales McDonald ’s
Cum sa nu-ti vina sa ….gone fishin’… woman style…:)
Gypsy jazz este creatia chitaristului Jean “Django” Reinhardt. Stil muzical aparut in Franta anilor 1930,
jazz manouche si-a primit numele dupa denumirea nomazilor francezi si este definit de combinatia neobisnuita de chitara acustica, vioara si contrabas in ritmuri swing. Pentru cunoscatori, chitara preferata a muzicienilor manouche este o chitara acustica Selmer si gamele cromatice sunt foarte des intalnite. Acest stil de jazz si-a gasit adepti in intreaga lume si a ajuns, in cele din urma, si in Romania.
Hot Club de Bucharest este primul cvartet de jazz manouche din Romania, visul devenit realitate al lui Malin Cristache. Totul a plecat de la concertul Jazz a Vienne a lui Bireli Lagrene. A urmat prima chitara manouche si mii de ore de munca, si apoi patru oameni adusi laolalta de pasiunea pentru acest tip de muzica: Malin Cristache, leader chitara; Alexandru Dorian, vioara; Andreas Aron, contrabas; Emilian Florentin Gheorghe, chitara.
In Flanders fields the poppies blow
Between the crosses, row on row
That mark our place; and in the sky
The larks, still bravely singing, fly
Scarce heard amid the guns below.
We are the Dead. Short days ago
We lived, felt dawn, saw sunset glow,
Loved and were loved, and now we lie
In Flanders fields.Take up our quarrel with the foe:
To you from failing hands we throw
The torch; be yours to hold it high.
If ye break faith with us who die
We shall not sleep, though poppies grow
In Flanders fields…. .
……..RESPECT AND HONOR !!!
Memorial Day, originally called Decoration Day, is a day of remembrance for those who have died in our nation’s service. There are many stories as to its actual beginnings, with over two dozen cities and towns laying claim to being the birthplace of Memorial Day. There is also evidence that organized women’s groups in the South were decorating graves before the end of the Civil War: a hymn published in 1867, “Kneel Where Our Loves are Sleeping” by Nella L. Sweet carried the dedication “To The Ladies of the South who are Decorating the Graves of the Confederate Dead” (Source: Duke University’s Historic American Sheet Music, 1850-1920). While Waterloo N.Y. was officially declared the birthplace of Memorial Day by President Lyndon Johnson in May 1966, it’s difficult to prove conclusively the origins of the day. It is more likely that it had many separate beginnings; each of those towns and every planned or spontaneous gathering of people to honor the war dead in the 1860’s tapped into the general human need to honor our dead, each contributed honorably to the growing movement that culminated in Gen Logan giving his official proclamation in 1868. It is not important who was the very first, what is important is that Memorial Day was established. Memorial Day is not about division. It is about reconciliation; it is about coming together to HONOR THOSE WHO GAVE THEIR ALL .
Din paharul acesta vom bea prietenie . Rosu ca purpura regilor ucigasi , amar ca strugurii vitei , parfumat precum capsunii, vinul sa fie stapanul minunii pe care-o visasi .
Din paharul acesta asteptam sa rasara prietenia suava a cantecului plin si profilul suav de fecioara cu veninul alb al tulpinii de crin .
Pe drumul acesta o sa strabatem intrebarile puse la raspunsul mut
” Catolicismul a creat Spania doar ca s-o inabuse mai bine . E o tara in care calatoresti ca sa admiri biserici si ca sa poti banui placerea pe care-o poate da uciderea unui paroh ” (EC)
Concierto de Aranjuez……… doar ma plimba in Spania . Inchizi ochii… si esti acolo ! Partea a doua , adagio , iti plange tot ce a ucis trecutul .
June 6, 1944, 160,000 Allied troops landed along a 50-mile stretch of heavily-fortified French coastline to fight Nazi Germany on the beaches of Normandy, France. General Dwight D. Eisenhower called the operation a crusade in which “we will accept nothing less than full victory.” More than 5,000 Ships and 13,000 aircraft supported the D-Day invasion, and by day’s end on June 6, the Allies gained a foot- hold in Normandy. The D-Day cost was high -more than 9,000 Allied Soldiers were killed or wounded — but more than 100,000 Soldiers began the march across Europe to defeat Hitler.
Copacii amurgesc . Iti iei adio de la culori . Distanta sumbra iti taie raza ce te lega de inima luminii si ramai singur cu strigatul vantului : un raget alb de fiara , bicituita de bratele copacilor treziti din verdele lor molatec . Auzindu-l cum da tarcoale prin crengi , stau toata seara , palide de spaime si -nghesuite unele in altele….. Deodata , lacrimi mari incep sa-i siroiasca verdele molatec , plangand boabele perlelor inghetate……..
The Pittsburgh Penguins proved their mettle in prevailing in Game 7 in Detroit over the defending Stanley Cup champion Red Wings .
THEY PLAYED BETTER !
The Stanley Cup is surrounded by numerous legends and traditions, the oldest of which is the celebratory drinking of champagne out of the cup by the winning team. Unlike the trophies awarded by the other three major professional sports leagues of North America, a new Stanley Cup is not made each year; Cup winners keep it until a new champion is crowned. It is unusual among trophies, in that it has the name of the winning players, coaches, management, and club staff engraved on its chalice. The original bowl was made of silver and has a dimension of 18.5 centimeters (7.28 inches) in height and 29 centimeters (11.42 inches) in diameter. The current Stanley Cup, topped with a copy of the original bowl, is made of silver and nickelalloy. Today, it has a height of 89.54 centimeters (35.25 inches) and weighs 15.5 kilograms (34.5 lb).
Originally inscribed the Dominion Hockey Challenge Cup, the trophy was donated in 1892, by then Governor General of CanadaLord Stanley of Preston, as an award for Canada’s top-ranking amateur ice hockey club.
Epocile decadente se reflecta in literatura si arta prin incalcare de hotare si confuzie a genurilor . O statuie , o pictura in relief , o strofa in care poetul renunta la valoarea cuvintelor pentru a ne transmite sentimentul sau prin musica versului exclusiv , o simfonie in care compozitorul nu urmareste decat sa ne evoce peisagii in dispretul rostului primordial al musicii , nu fac decat sa dea celor de azi or de maine posibilitatea de a recladi respectiva epoca . Bucataria , care e si ea o arta , nu scapa nici ea de aceste inrauriri , si bucatarul , care e si el un artist , cade ades in pacatul poetilor , pictorilor si celorlalti confrati .
Nu pot decat sa zambesc , rasfoind unele tratate de bucutarie , in fata asa-numitelor “plats montes ‘ . Prezentarea mancarurilor e, desigur , un merit al autorului , cu o singura conditie : gustul sa primeze . Dar nu am cuvinte de lauda cand dau , de pilda , de o carte din ingenioasele si savuroasele creatii ale marelui Antonin Careme care , pe langa un bucatar de geniu a fost si un desenator de talent .
I have just ordered a new “used” book from Alibris:Cooking for Kings: The Life of Antonin Carême, the First Celebrity Chef by Ian Kelly, and I cannot wait for it to appear in my mailbox. Antonin Carême was the first celebrity chef to make his mark as a major international figure in cuisine. A man from humble origins, who unfortunately did not live long (he died before reaching the age of 50), he attained the kind of fame reserved for only a select and talented few. Some of his spun sugar concoctions were so strong that court jesters could dance on them. According to Montagne, nothing was more important to this chef than his art – not money, not fame – and thus he set a standard for chefs and the culinary world for generations.
… not money , not fame…that’s me si arta mea !!! I cook for Kings too !!! O mamaliga la care-i pui si lapte nu doar apa , o rastorni jumatate intr-un vas de sticla uns din belsug cu unt , presari tot din belsug branza 5 frati mexicani or 3 , cati aveti , doar e international cooking !
apoi adaugati cealalta jumatate de mamaliga , in care apasati 6 locasuri cu o lingura , punand in ele unt si tot atatea oua , iar pentru un pic de mediteranean air…..parmezan . O uiti in cuptior , nu de tot , cam 20 de minute .
si o sa iasa…asa ceva , bunnnn, ca de acolo ii vine si numele !
iar daca merele tot se ofileau in…glastra caci de, avem capsuni si cirese…le-am propus un ” facelifting ” intr-o placinta . Asta- ca -fel - trei- sa-l minimalizam pe dl Savarin ; la noi desertul e la mare cinste nu doar la francezi . Deci am purces la refrisarea merelor obosite cu o … cojire, nu , nu cu cu laser, ci cu cutitul ,asa , sa se’nvete minte , si ca sa fie mai multe le-am taiat in 8 :) le-am perpelit intr-o cratita cu un pui de lele de unt amestecat cu zeama de la o lamaie , zahar NU, ca-s dulci ele si fara . Le-am parfumat cu cuisoare si scortisoara . Nu Channel .
la urma aratau bronzate , ca venite direct de pe coasta a de azur
si dupa ce s-au racorit , le-am intins pe foi asezate in tava , straturi ,straturi despartite intre ele cu unt ; apoi le-am acoperit cu restul de foi , straturi ,straturi despartite intre ele tot cu unt..si le coci o jumatate de ora… ca sa le arati tu lor ce-i aia coasta de azur….
bronzata , pardon, coapta suficient , crocanta de-si uita varsta….o pudrezi cu carron , oops , zahar pudra …si o prezinti ca-fel-trei ” celor mai iubiti dintre pamanteni ” iar daca au de facut reclamatii , le zic : azi avem ” tacisinghite” I cook for Kings too !….. nimic ala Antonin Careme .
In conspiratie cu Sasa the cat si Ira the cat , au facut recenzie la “ urechile pisicii Olga “. Dar va las pe dumneavostra sa vedeti , sa cititi si sa apreciati comentariile acestor cititori de seama . …
” Pentru mine, cartea aceasta despre pisica umblândă prin lume, e doar un început. Sper s-o însoțiți pe Olga cu amuzament și compasiune în călătoriile ei.
Mă căţărasem pe gardul îmblănit de iedera deasă a verii. Mă mânca înfiorător în ureche, dar îi promisesem Motanului că nu mai fac gesturi intime în public. Aşa că trebuia să mă abţin şi să nu mă scarpin, deşi Motanul era mai mult absent. Mai mult ca sigur că nu se ascundea în vreun boschet ca să mă spioneze. Din casa de cărămidă autentică auzeam vocea…… “
“— Am citit odata o carte, continuase el ca si când n-ar fi ascultat-o, o carte cu un tânar care chema serpii si sedea de vorba cu ei. Sunt sigur ca lucrurile acestea sunt cu putinta. Dar trebuie sa te învete cineva… Ariciul meu, bunaoara, se rostogolea în fata mea, îsi ascundea tepii si ma lasa sa-l mângâi pe pântece. Sunt sigur ca as fi putut învata multe de la el, dar nu stiam cum sa-i vorbesc…
Soarele asfintise. începuse sa patrunda pâna la ei miros de fân proaspat cosit.
— Daca vrei, ramânem putin aici, îi spusese.
Se asezasera amândoi în iarba, cu fata spre padure.
— îmi pare rau, reîncepu el târziu, dar trebuie sa te întreb ceva…
Se opri o clipa, încurcat, si o privi. Simtise cum privirile lui trec peste ea, mai departe, fara s-o vada.
— Probabil ca nici nu ai masina. Probabil ca ai venit pâna la soseaua Jianu cu tramvaiul sau cu autobuzul.
Ea începu sa râda.
— Cu autobuzul, spuse. Ar fi trebuit sa vin cu masina?
— Banuiam, soptise el. Banuiam ca n-ai masina…
Se ridicase în genunchi, în iarba, si se trase mai aproape de ea. Nu mai parea atât de tânar, dar parca era mai frumos asa; fruntea dreapta, palida, neteda, cu tâmplele descoperite; gura mare, calma, contrastând cu dogoarea privirilor si luciul clar al dintilor. “
…………………………………………………………………………..
Mircea Eliade , Noaptea de sanziene .
” Toti suntem nemuritori . Dar intai trebuie sa murim “
Sanzienele sunt in primul rand flori de camp, galbene-aurii, cu inflorescente marunte, pline de polen aromind puternic a fan si a miere. La cea mai mica atingere, din ele se scutura o ploaie fina de aur, pentru ca sunt florile solstitiului de vara, iubitoare de soare, iar viata lor este scurta, de numai doua-trei saptamani, atata vreme cat astrul zilei se afla in taria lui. Imaginea lor suava le-a facut Doamnele Florilor, Sant-zianele (Sfintele zeite sau zane), poate si pentru ca parfumul lor nu seamana cu al nici unei alte flori si, totusi, il inglobeaza pe al tuturora. Dar in traditia populara, Sanzienele sunt si niste fapturi ireale, fantastice, numite Sfintele, Frumoasele, fapturi luminoase de aer, albe, frumoase, binefacatoare. Din cauza acestei denumiri, sunt adesea confundate cu Ielele, Maiastrele sau Vantoasele, care de regula sunt zane rele. Parerile specialistilor, dar si ale taranilor sunt extrem de amestecate cand este vorba despre Sanziene, incat, pana la urma, totul ramane cat se poate de neclar. Ca sunt diferite de Iele este absolut sigur, pentru ca au numai insusiri bune: fuioare de vant usoare in timpul zilei, noaptea se transforma in zane cu parul galben si rochii albe de abur, ce danseaza sub razele lunii (astrul celor nascuti in aceasta zi) prin gradini, mutandu-se de la un loc la altul, cantand pe sus, cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Pentru ca sunt din alta lume si sunt atat de frumoase, „cine le vede nu le crede si cine le-aude nu le raspunde”. Despre ele se stie ca iau glasul cucului, pentru ca incepand de pe 24 iunie, cucul amuteste, pleaca in munte si se transforma in uliu pasaresc, razbunandu-se pe toate celelalte pasari cantatoare. In realitate, ziua exacta cand, cu adevarat, cucul pleaca, pierzandu-si orice speranta de recapatare a glasului, nimeni din lumea oamenilor n-o stie existand si exista o spusa foarte subtila in acest sens: „Atunci va sti femeia gandul barbatului, cand va sti ziua cand pleaca cucul”. Uneori, din mila, Sanzienele ii mai dezleaga limba sa cante o data sau de doua ori si dupa 24 iunie, dar „bine ar fi daca nimeni nu l-ar auzi”, fiindca numai de rau canta atunci, pentru cine-l aude.
Mai de mult , bistro ul era un loc unde sedeai la masa , comandai , mancai , discutai cu prietenii si plecai . Nu erau prezentari , nu conversatii cu ospatarii , nu monologuri . Cateodata , rar , grupul de ospatari venea la cate o masa cu un tort cu lumanari aprinse cantand ” happy birthday ” . No big deal .
Cateva seri in urma , am mers la un bistro cu prietenii nostri Mary si Mattew . Abia ajunsi in parcaj , usa masinii ne e deschisa de valet care zice : -” my name is Hal and I’ll park your car, and I’ll keep an eye on . have a good dinner “ Normal , am raspuns -” thank you , Hal .I’m Jo , this is my hubby , and our friends , Mary and Mattew “. Inauntru , dupa ce am fost condusi la masa , ne-am asezat , si o tanara a venit spre noi zambind : - ” Good evening . My name is Betty , and I’m your cocktail waitress . ce va pot oferi in seara asta ” I-am prezentat iar pe cei de langa mine si am comandat ceva de la bar . My hubby si-a intors privirea spre Mattew incercand sa-i zica ceva cand , un ospatar s-a apropiat cu un cos cu paine si : – ” Good evening . I’m Brick , and these are our special toasted garlic rounds with just a bit of parmesan and fresh parsley . enjoy “… – ” Thanks Brick “, a zis my hubby , indreptandu-se spre Mattew , cand alt ospatar a aparut : -” hellooo. I’m Stud , and I’ll be your waiter for this evening . Va intrerup cateva secunde sa va spun de ” specialul ” nostru din aceasta seara . bucatarul a preparat ” osso buco “ care e incheietura de vitel ,cu usturoi , zeama de pui , vin alb , sos de rosii, fille de anchovy taiate fin . iar ” the catch of the day ” este somon proaspat afumat , pe care bucatarul l-a preparat cu masline , smatana , lamaie si ulei de masline . iar “ the soup of the day” este favorita , o crema de ciuperci cu un varf de curry . va las un minut sa va hotarati “ … Wow , ametiti , ne-am uitat unii spre altii . Monologul a durat chiar mai mult decat unele mariaje . …- ” Ei , Mattew..”…. a reluat my hubby legatura , cand Betty reapare si ne intreaba -” refills anyone ??” Am clatinat negativ din cap . Stud o urma si ne-a intrebat : ”- Are you ready to order now ?” . Pe cand Mary si Mattew se hotarau sa imparta o salata , Stud ne facu apologia nasterii salatei Caesar, ca o moasa . Intre timp a aparut Frank ( bucatarul ) cu un peste jupuit pe care mi l-a aratat spre aprobare . ( Thx God , n-am comandat rata strangulata ) . A aprut si Arthur cu un lant cu cheie de gat si un ceaslov de 15 kile , prezentandu-se ca celarul nostru din acea seara . I-am prezentat si eu , -”my hubby , Mary si Matew “…. Precis ei stiu de la ce vine numele ” bistro “…….
Cand am intrat in masina , my hubby a zis : “- mi-ar placea sa ne reintalnim , sa ne cunostem mai bine “
Prin spatiul dulce , suprasaturat de vechi imagini ( toate ale noastre ! ) ca prin ozonul unui mare lan in care doua flori , intru totul identice , s-ar cauta sperand ca vantul ce le smulge va alege din mii de posibilitati si pe-aceea care dezminte umbletul -ntamplarii… noi !
Mi-au trebuit o gramada de ani si un astigmatism progresiv, sa ajung sa am o gramada de ochelari de vedere, cate o pereche in fiecare camera . De fapt nici nu vad jumatate din ei, dar nu conteaza, nu mai am nevoie de ei . De cate ori am avut un control la ochi , am aflat ca am nevoie de alta pereche mai puternica . Niciodata n-am aruncat perechea veche . Am pus-o intr-o alta camera si trecand pe rand dintr-o camera in alta fredonam ” o sole mio” intr-o joaca vesela -serioasa , precum viata .
Perechea ce o tin in dormitor e prima ; o am din liceu si aduce cu imaginea lui Woddy Allen cand are o migrena . Ochelarii sunt foarte slabi, aproape sticla chioara , dar imi dadeau “un aer intelectual” . Sunt pictati cu oja rosie si bandajati la mijloc cu un plasture cu floricele caci , CINEVA s-a asezat din greseala pe ei . Singura folosinta e sa ajustez termostatul din dormitor inainte de culcare ! Perechea ” designe”, din sufragerie , am achizitionat-o la putin timp dupa mariaj . Are acel ” da bine “ cand , am bagat curcanul in cuptor cu pretul in cavitate…pfffffff . 19 ore e prea mult sa pregatesti un curcan . Mi-am luat o pereche de ochelari de citit ! Perechea de ” bunica” , jumatate de lentila , sa par un parinte ” interesant “ , o am mai de mult de fapt ; de cand la o sedinta cu parintii la scoala am zis : ” pardon, dumneata prima” unui cuier , au ajuns pe masuta de pe hol , semn de carte la cartea de telefon . Cum ajung in bucutarie , ochelarii sunt mai actuali . Stau pe varful capului cand nu tai ceapa si , CINEVA imi spune setarile : “ mazarea la ora 11 , friptura la 3 si sosul la 5 1/2 “ ,( pana o sa faca ” explozie”) sunt prea tari , dar pot si fara ei oricind vreau !! Perechea de o am acum e cu adevarat miraculoasa ! Ma ajuta sa-mi gasesec pantofii perechi, sa-mi pun rujul si sa-mi recunosc mama inainte de a -mi zice cat e ceasul..:) Si mai am ochelari ! in masina , in poseta , in buzunarul jachetei , pe lesa cainelui , asa , sa -i fericesc pe toti !!!
Familia ma roaga sa-mi iau lentile de contact . As fi prima s-o fac daca as crede ca sunt cruciale ! dar n-am nevoie de ele ! am atatea perechi de ochi !! :) nu-i asa ? !??!!
Ceva timp in urma , langa cutia de donatii statea o notita : ” fa o donatie masurabila cu bucuria Ta “… O doamna invarsta a lasat $10 murmurand: “- Multumesc Doamne ! ce bucurie , vin copiii in vizita “ . Dumineca trecuta , aceeasi doamna , am vazut-o lasand sa -i cada $20 cu mana tramuranda , in timp ce zicea : “- multumesc Doamne ! au plecat “ …
Toti ne iubim copiii . Anticipam venirea lor in vizita . O sa fie ca odinioara !
Ei bine , nu mai este ca odinioara ! Doar credem ca o sa fie ca atunci cand ei erau copii , si noi , parintii , faceam regulile . N-am anticipat niciodata ca o sa-L luam de la airport . V-am zis cum L-am asteptat prima data ??!? Cu baloane, flori , afise…lipsea fanfara . Ba mint , caci bucuria adultilor intona ” welcome home ” my son ! Anul urmator , inconjuram airport ul , si cand ne-a zarit, am incetinit , a aruncat bagajul si pe el , pe geam , intr-un salt cascadoresc . Anul trecut a sunat din terminalul airport-ului : “- Mom , who’s going to pick me up ??” Am intrebat : “-who is this ?” el : ”- It’s your son ! “ - I have no son ! . Nu stiu de ce am zis asa ….. cred ca l-am pierdut in labirindul : Exit . Merge. Stay- In -Left- Lane . Right -Lane -Must -Turn-Right .Car-Left -Unattended-Will-Be-Towed- Away. Bus-Lane-Only. Arrival-Departure….
De mult , am fost o mama care I-a invatat sa-si stranga dupa ei , sa-si tina camera in ordine, sa-si faca un sandwich , sa-si spele lucrurile . Acum, cand vine acasa, regulile sunt uitate . Umblu dupa El ca un maitre d’hotel care asteapta un bacsis bun. “- ti-e foame ? , vrei sa-ti pregatesc ceva ? ai lucruri de spalat ?” Mananc cand vrea El sa manance , pregatesc ce stiu ca-I place , ca sa fiu informata : “ I ‘m going out with friend “ , lasandu-ma cu o privire fara speranta . In vizita lui , viata mea se schimba . N-am masina, masina de spalat e setata pe extra maxim, pentru doua sosete si un T-shirt , telefonul suna permanent , si nu-i pentru mine …..
La sfarsitul vizitei , gasim timp sa facem doua sandwich uri si sa conducem spre airport . Intoarcerea spre casa , singura , imi arata ce ordonata si linistita e viata mea . Imi place linistea . Remote control ul e recuperat din sacul de rufe si asezat pe TV ; cutiile aproape goale cu lapte si juice sunt aruncate din frigider ; prosoapele ude sunt in masina de spalat ; baia are iar aspect sanitar .
La ora cand nimic nu misca inca, am vrut sa prindem soarele acolo unde cerul se uneste cu cerul…apa cu orizontul…sufletul cu linistea … dar ne-a prins el , pe un drum pustiu in goana masinii
Prin ochi de soare un iris mare se uita-n noi . Si vede-un soare mic ce -ascunde sub culori o destramare…un vant sub care nu mai e nimic . Iar soarele sta . Si sta si timpul . Doar vantul trece , petala cu al ei solar ce-mpunge cerul…
Tu , vara cu miros de cald , fundal pictat de dincolo de scena , pe care ochiul -il poarta spre lumina….
Ce liniste…o pala de caldura pandeste-n mana lui nebuna….
Drumetule , la mijloc esti , oriunde te-ai afla : la mijlocul acestui drum fierbinte . O jumatate vine -n urma ta , iar cealalta-ti fuge dinainte .
Cand esti grabit , s-atarna colbul greu de talpa , si-ajungi cu-ntarziere . Deci umbla linistit , vei fi mereu acolo unde inima ti-o cere….
Trei zile in West Virginia , cu pofta de singuratate , am rupt legaturile cu lumea . Caii au fost stapanii nostri . Ne-au purtat intr-un bland leganat , la apus si la rasarit , pe cararile stiute doar de ei ….
” a horse , a horse , my kingdom for a horse !”… erau singurele cuvinte care-mi treceau prin minte
nu , nu-i un cal….ci mai nou se servestc la petreceri in loc de aperitive, caci de cand s-a inventat french kiss , french fry , trebuia si french horses
Am descoperit cu uimire , ca nu le poti arunca in toillete. Trebuie gasita o alta modalitate de a scapa de ele. Problema este , ca nu o sa stii ce mananci , decat dupa ce le-ai bagat in gura . Prea tarziu . Cateodata nu se sfarama cand vrei sa le mesteci, cateodata doar dupa ce le-ai inghitit , cateodata nici asa. Odata erau castronase cu alune , dupa care au aparut biscuitii . Constatandu-se ca erau prea golasi , s-au alaturat felii de branza . Apoi s-a inventat “the dips “ Am jurat sa nu mananc nimic ce are culoarea albastra , verde khaki or entuziasmeaza cainele cand iti cade de pe chip . Unele persoane stiu din instict factorul de stress si enduranta la cat dip suporta un chip . Niciodata n-am stiut asta . Cand se rupe , degetele mele sunt in castronas , si toata seara am usturoi cu smantana sub unghii . ( yuuukkk)
O alta problema : nimeni nu o sa-ti spuna ce sunt in acele hors d’oeuvres… ” ce este chestia asta maronie motata ?” intreb . “- ce crezi ca este ??!!” Ti se cirpeste ca raspuns . Apoi imi vin 20 de intrebari la acel raspuns . ” e viu ? e mort ? e american ? e politic ? e arta ? e ceva specific indian ? chinezesc? pisca? daca-ti scapa pe jos fuge sub pietre? tot asa arata cand era tanar?”…..
huh , nu sunt impotriva misterelor culinare dar , cu hors d’oeuvres mintea iti este incercata la cote inalte . Astept sa se prepara unele cu aspect comestibil, or construim toalete mai bune . Nu conteaza care e ordinea
Within man’s history are few moments where all have rallied together and the world takes notice. There is something to be said about the impact made when people unite for worthy causes. The famous 3-day “Woodstock” concert held during August 15 to August 18, 1969, was one perfect example of such moments. Nearly half a million people, from all walks of life, rallied on the lawn of Max Yasgur’s 600-acre dairy farm in the rural town of Bethel, New York for a Woodstock concert, to make it known that certain human rights are not so wrong. Through this musical and arts festival, the era of equal human rights awareness became more predominant, hence the coined term, “Woodstock Era.”
”We were ready to rock out and we waited and waited and finally it was our turn… …there were a half million people asleep. These people were out. It was sort of like a painting of a Dante scene, just bodies from hell, all intertwined and asleep, covered with mud.
And this is the moment I will never forget as long as I live: a quarter mile away in the darkness, on the other edge of this bowl, there was some guy flicking his Bic, and in the night I hear, “Don’t worry about it John. We’re with you.” I played the rest of the show for that guy.”
Cum vara se intinde levantin ca un serbet de rose , ne orientam spre feluri de mancaruri usoare , racoroase , dar si blestemate la urma din pricina porcareli lasata pe aragaz . Dupa ce coci doua vinete gogonete , cojite le pui la scurs si doar gandindu-ma la salata ce urmeaza s-o toc, s-o frec cu ulei si s-o inmiresmezi cu ceapa din belsug , imi trece cheful de ea . Dar ma strafulgera prin minte , desigur , reteta Luminitei cu gust ottoman care , bucura nu doar sultanii ” hunkar begendi “ ci si pe cei plictisiti de ulei si ceapa . Cele plicticoase , le-am inlocuit cu : 50 gr unt + 50 gr faina , topite usor si stinse cu 450 gr lapte , fierte discret pana la consistenta de ciulama . Vinetele scurse si tocate , or mixate ,or zdrobite ( cum va place ) le-am amestecat cu ce am zis mai sus si mi-a dat :
iar in timp ce presaram ornamentul patrunjel , gandul m-a dus la cu: ” Toate panzele sus ” si carte si film , mai ales la ” ghiaurul ” Ismail , Jean Constantin si “siktir ” ul trantit la finalul ciorbei . Cred ca asa merita si aragazul , dupa porcareala facuta de cele doua gogonete negre . Doar e reteta “hunkar begendi ”
Ca sa ma- impac cu autorul , pe care tare l-am iubit , am zis sa ies din zona turkaletilor cu o tarta de vara, de fructe , de pachet , de usor, de mancat , de amestecat , de jello ,de vanilla. Am gasit in dulap blatul gata copt , tot in dulap , jello pe care doar l-am amestecat la rece cu laptele , 500 ml, si gata tarta . Am decis s-o decorez cu felii de prune ( acestea se ratacisera prin cosul cu fructe si legume )….
Asa mi-a ramas timp sa-l caut pe Radu Tudoran , pe Piere Vaillant si sa calatoresc iar cu… “Speranta ”
In zare , lumina calda s-a mineralizat ; oceanul , beat de vraja nemarginiri sale , e ca un arc de poarta asteptat , sa scrijelesc pe valuri , iara , amiaza legendara a omului barbat .
Tu , cel ce ca Ulisse vii acasa , ajuns in prag , priveste-o clipa-n sus :
Apollo te mai tine-n marea-i plasa , ca pe-un vanat captiv , dar nesupus . Ce ochi cumplit ! Te-a urmarit pe ape , si te-a vazut trecand spre-acel apus .
Azi simti pe dinauntru -n scrumuri line cazand substanta sufletului plin .
Din ape , din nisipul fin , din aer si din otrava palizilor crini ,
pe fata ti s-a pus , ca dintr-un caier , frumoasa, povara de lumini .
N-auzi cum se arunca singuri sortii deasupra ta si-a falnicilor zei ?
Nimic nu scapa din privirea Ta . E soarele minunilor din tine , e armonia musicilor sfere , e lumea toata
Toti stim unde suntem …… Imi amintesc cu exactitate acea dimineata de septembrie , fara sa fac vreun efort . Revenisem din vacanta dupa o saptamana in Florida unde lasasem umezeala, ploaia , algele rosii , si o nunta . Acasa ma astepta un septembrie cu cerul ireal de albastru , aer proaspat , viguros , inceput de indian summer cum numai aici este . Prima zi de serviciu era o prelungire a vacantei . In masina , radioul era setat pe 107.3 iar prezentatorul ne facea sa uitam rush hour ul intr-o maniera vesela . “- Esti washingtonian ? sa vedem : ai trecut de cel putin trei ori Memorial bridge ? ?? DAAA, in fiecare zi , ii raspundeam eu , glorioasa . “- Ai fost macar o data de 4th of July sa vezi artificiile in Washington ???” DAAA, de vreo trei ori , cand ne-am plimbat prietenii ce ne-au vizitat in July !! ! raspund eu ! aproape sarind de pe bancheta , caci vizualizam deja caldura sufocanta de atunci . “- Ai strigat macar odata dupa turisti ….go home yankee ??” DAAA, n-am rezistat in cateva randuri cand , in aglomeratia museelor din mall te ciocnesti inevitabil cu multa lume , recunosc eu spasita !! “- Daca la cele trei intrebari ai raspuns afirmativ , te declaram un adevarat washingtonian “ WOW !!! mintea mea era inca in vacanta ! vremea superba ma inspira vesela …. Ajung la servici la 8 :45 , suficient timp sa iau o cafea de la cafetarie , sa schimb impersii de vacanta cu colegii cand, mi-am oprit ochii pe imaginea TV ului . Am crezut ca e film . Ma uitam socata cand , al doilea avion a disparut in the World Trade Center . Am simtit ca toata lumea geme . Nu era decat inceputul unui cosmar . Au urmat alte stiri ; Pentagonul . Confuzie . Telefoane alarmate . Au atacat WH , World bank ….Drumurile de acces spre Washington au fost inchise . Confuzie . Telefoane . Pleaca…pleaca , esti prea aproape de WH….. imi strigau vocile in telefon….. Am plecat stupefiata . Pe obraji , lacrimile curgeau fara sa le pot opri . Imi era rau , rau fizic . Rau . Imposibil , imi spuneam , cerul e ireal de albastru . Am meres spre metro cu o multime de lume , pe jos .La intrarea in metrou , m-am uitat pentru prima data in urma mea , cu teama . Nimic nu a mai fost la fel . Veselia diminetii disparuse …. eram washingtoniana, adevarata .
Normal , n-a dainuit o vesnicie . Au urmat la scurta vreme variantele ” contextualizate” , teoriile complotului guvernului Bush . Urat si trist . Dupa numai patru (4) luni un activist de stanga , Van Jones , organiza in San Francisco un marsh , care cerea inviestigatia complicitatii Casei Albe. Amintirile sunt in mintea mea la fel de vivid ca acum opt ani . Opt ani sunt multi ??!! sunt putini ??!! Nu stiu . In 2001 nimeni nu auzise de ‘facebook” …nu se inventase inca. Maritatii de atunci nu mai sunt , au divortat . Barack Obama era doar senator de Illinois . Saddam Hussein se bucura de puterea sa in Iraq . In Washington se faceau speculatii despre cine e in spatele disparitiei lui Chandra Levy . Nu este deajuns sa-mi amintesc ca o idee generala ; America a fost atacata intr-o zi cu un cer ireal de senin in Sept.11 , 2001 . Nu este deajuns sa mi-l fixez ca un eveniment politico-istoric , acel eveniment . Ramane real , o sa mi-l amintesc mereu , la fiecare inceput de septembrie , cand cerul este la fel de ireal albastru , clar, stralucitor, frumos . Ce am simtit , unde eram , tumultul evenimentelor . Ca sa nu uit claritatea acelei zile .
Azi a fost racoare . O binecuvantare . Mai ales cand verile se -ntind , levantin, ca un serbet de trandafiri , poti sa te gasesti intr-o calatorie racoroasa spre miazanoapte , in jocurile Aurorei Boreale cu lumina , or sa navighezi spre tarile mirodeniilor, sau ostroavele Antile . Dar calatoria in marea interioara m-a coplesit mereu . Periplu sentimental cu oprire in portul Charme , unde vin corabiile pline de bunatati si noi ! E o placere sa ai prieteni dragi in preajma la o ocazie speciala……
Asa incepe una din povesti , rostita molcom , la adapostul serii , intr-un loc special .
Ne-am asezat comod in fotoliile trase -n stofa rubinie , de jur imprejurul mesei , acoperite cu fete de masa scrobite si ne-am adancit in poveste . Comus , zeul care prezideaza la ospete , ar aparea si el acolo , tocmai cand o salata de rucola
parca atunci culeasa dintre straturile de oleandru , ar veni la masa . Insotirea ierburilor proaspete cu pepene galben , cartof fiert si fasole verde ma facu sa cred ca am poposit intr-un orasel tolanit ca o cadana la umbra cedrilor trufasi . Mi-am pus servetul rosu in poala . Schatzi isi incepuse povestea despre ” adevarata Franta ” care , nu se afla la indemana ; nici la Versailles , nici pe malurile Loirei , ci acolo unde se inmoaie pamantul in mare . Ascultam depanarea molcoma a intamplarii ….in timp ce aroma de sparanghel ucis de tanar in crema , pentru placerile noastre , ma face sa pricep efectul otravurilor lui Marie Antoinette . Atat de apetisante , ca nu le puteai resista ! Schatzi isi mai aprinse o tigara , ceru inca un rand de vin si poposi in Cipru ; unde fructul migdalului amarui si melancolic , celebreaza alba nunta cu pieptul de pui . Nas de vaza si codos de exceptie le fusese bechamelul , datorita caruia unirea se facuse pana la capat , adica pana la incantarea papilelor gustative ala mesenilor .
Un trandafir inbujorat , de culoarea visinei putrede anunta placerea ce urma sa vie…..interzis de dulce , a desertului . O placinta cu mere astepta cuminte dinaintea noastra . Deasupra ei , o cupola de inghetata cu aer de baton de vanilie , se topea in zaharul pudra , precum turla bisericii in soarele de august . Alaturi , tarta cu branza ; o foaie in care se rasucisera ceva mascarpone si strugure stafidit se impreuna de zor cu un pui de lele de sos englezesc , tot numai fructe de padure care , poposise prin nu stiu ce intimplare , aci, in farfurie . Le gustaram pe toate , asa cum venea din spusele amicului si, fericiti si usor obositi , ca dupa orice calatorie , coboram in strada sa ne plimbam pasii pe strazile tacute .
Cum fuge timpul : Nici macar sarbatoritul n-a observat trecerea in alta decada …..cu atata charme !!!
Primele frunze au inceput sa se coloreze . Le aud fosnetul prelung , in adierea usoara a vantului , ca un geamat retinut . La amiaza soarele e inca firbinte , grabind pastelul roscat al frunzelor . Zilele au astfel de clipe pasnice , cand adierea vantului se opreste , ca o fiara la panda , iar mie mi se pare ca aud , in departare , ganduri furisate cu parfum . Vin cu aroma de patchouli din cufarul bunicii , cu zilele blande aurii ca pielita boabelor de struguri , cu nucile cazute in iarba , cu chipul prunelor prea coapte , amestecate in ceaunul mare , cu inceputul scolii , cu zile intamplate . M-am intamplat Eu , s-a intamplat Tudor , s-au intamplat Ei …..” cei mai iubiti dintre pamanteni ” S-au intamplat dimineti racoroase , cu roua atarnata pe -o panza de paianjen aproape perfecta , semn de zile frumoase . S-a intamplat sa vina toamna . Toamna , toamna , vulpe roscata , furisata in gandurile mele ! Sunt cele mai frumoase zile ale anului , pline de culoare , asteptare si arome .
Aici nu ne putem opri . In marmuri suspina crapaturi , parca statuile ar fi fugit .
Cum nu mergi in fiecare saptamana la Kennedy Center , am organizat o seara la opera, noi fetele . O intalnire cu doua ore inainte de spectacol, care incepea la 8 pm , o cupa de sampanie bauta in tihna, si timp destul sa ajungem cu un sfert de ora inainte de spectacol . Asa era in plan . Asa am facut !… Nu ne vazusem de mult . Baietii ne-au condus , noi am coborat regal , la scara , userul ne-a intampinat zambind . Baietii urmau sa-si petreaca timpul operei noastre la un streapt -bar . Degustibus…nihil sine Deo ! !!!Cand am intrat in hall , am avut o usoara mirare . Nu era aglomerat . Dar , ne-am indreptat zglobii spre “opera house ” de unde se auzea deja musica !…hmmmm
Plasataoare ne-a deschis usa cu grije , si ne-a spus ca spectacolul a inceput la ora 7 pm , iar pana la pauza o sa stam cuminti , in picioare , langa ele . :) era 8 fara un sfert . Noi , dupa planul nostru eram in timp Pedeapsa a fost mica pe langa neglijenta noastra . Dupa un sfert de ora , actul intai s-a terminat , am iesit pe esplanada , ne-am consolat , ne-a parut rau ca am pierdut tot inceputul , am facut poze , sa ne amintim de gaffa si ne-am dus la locurile noastre in randul trei , spasite !
Asa am mai invatat ceva : nu conta pe “ultima data a inceput la 8 “…
Din crengi de fag cad frunze in cercurile trunchiului albit ,iar musica pe pasi umpluti cu aer….hai , grabiti !
…o sa gasim dincolo poate ingeri imbracati , ravnind la fericirea de-a locui in noi , mai departe !
… baietii s-au amusat de noi , noi de ei… si totul s-a sfarsit iar cu o cupa de sampanie ! Ajunsi acasa , am pus o nota mare la calendar : ” 21 nov. Joshua Bell , incepe la 7: 00 pm “….bozo !
…. O mana socoteste pe abac lumina mea de- opal , impingand intr-una , ca bilele pe firul de bumbac – cand soarele , cand stelele , cand luna . Nicicand n-a tremurat , nu s-a ‘ncurcat in albul de opal , ca sa le numere din nou , iar de la cap…..
The celebration has some elements of a festival of the dead. The ancient Celts believed that the border between this world and the otherworld became thin on Samhain, allowing spirits (both harmless and harmful) to pass through. The family’s ancestors were honoured and invited home whilst harmful spirits were warded off. It is believed that the need to ward off harmful spirits led to the wearing of costumes and masks. Their purpose was to disguise oneself as a harmful spirit and thus avoid harm. In Scotland the spirits were impersonated by young men dressed in white with masked, veiled or blackened faces. Samhain was also a time to take stock of food supplies and slaughter livestock for winter stores. Bonfires played a large part in the festivities. All other fires were doused and each home lit their hearth from the bonfire. The bones of slaughtered livestock were cast into its flames. Sometimes two bonfires would be built side-by-side, and people and their livestock would walk between them as a cleansing ritual.
Unul dintre locurile deosebit de frumoase , C-O canal , serpuieste in lumina blanda de october cu apa lui tulbure , intrecandu-se cu apa cristalina a Patowmack ului , care sa ajunga intai la Harpers Ferry ; loc unde se intalnesc trei state : Virginia, W Virginia si Maryland . Locul de unde a plecat scanteia Razboiului Civil . Anul acesta in sep 15 s-au implinit 150 de ani de la miscarea ” anti -slavery” a faimosului John Brown , miscare care a fost picatura declansarii ” Civil War “
La intoarcere oprim la Brunswick 
unde o bisericuta din red brick a devenit o cafenea cocheta , ” Beans in the belfry “ , ne asteapta in tihna cu vitralii cernand lumina blanda a lui october , mobila eclesiastica , jazz brunch and english tea at Five O’clock ! 
” Edgar , I haven’t forgotten You “
……….Na, ca m-au convins ! de, fete..ce stim noi… fundite, fustite si …zaharicale 
Ce-i astazi , marti ? Asteapta . Ca maine-n zori spiridusul de iarna patrunde iar sub coaja batranului stejar , descuie sapte cercuri de lemn cu bagheta magica si-ajunge-intr-un imperiu de dans si de pojar in care epistolele scot sunete cristaline , sunete de sfere ceresti, sunete de rugaminti , sunete de copii . Si dorintele curg ; Si-o stea , ce pare a fi Venus , prin gura unui greier mic , aseaza parafa zimtata : DA . DA .DA.
Gindurile mi-au fluturat ca pletele de nomad , si au zornait ca salbele tigancilor , pe partia molcoma , care m-a facut sa uit toate departarile . Vremea era superba , copiii bine , ” vecinul” , deschizator de drum..:) ce as mai putea sa-mi doresc ?? Cand am revenit acasa, la usa asteptau frumos , un cos cu flori , de departe , si un pachet de la ” fetita “ care nu intelegea de mult de ce este satena si nu blonda …”- mammmii, de ce nu sunt si eu decoltataaaa?? ” 
…. ..Padure impietrita , slava tie ! Sumbre umbre , lungi cariatide a caror muzicala barbatie , puterea inaltului atinge .
ca mai sunt sase saptamani de iarna . Si-a vazut umbra , azi la 7:30am in Punxsutawney , Pennsylvania . Phil , nu , nu-i meteorologul de servici ci o marmota desteapta , grasuna , simpatica si cu cu traditie 
-Cand o sa ma fac mare , vreau o ” barba albastra ”
Ici 
Din zori pana-n amurg , n-ai sa ramai o clipa singur : picurii te-nsotesc calauzindu-ti stropii mai intai , iar mai tarziu pradandu-te hoteste…desavarsind tacerea supremului inghet…..brrrr
verdele crud
As a cherry tree whisperer , yesterday , as a local tourist , througed the trees around the Tidal Basin , posing for photos amid the pink blossom , I remember…
Atentie , femei din lumea larga ! Trebuie sa auziti de la mine , imediat . In picioare am o pereche de sneakers pentru alergat care m-au costat cat o rata la casa – si nici macar nu alerg . Nici n-am de gand . Nu mai am niciun motiv sa port tocuri . Uitati de glezne fine . Uitati de a parea inalte .Uitati mersul “catwalk ” doar ca sa fiti sexi . O sa fiu com….comfor…Nu pot sa zic cuvantul inca , dar vine .
O carte, care m-a tinut razand pana am terminat-o . Nu o recomand persoanelor care n-au simtul humorului , habotnicilor, sclifositilor or mimoselor . Dar e o adevarata ” dezvaluire” masculina si se intelege de ce ” Men are from Mars… sau de ce le lipseste…o coasta:)
won the derby !
to the laid-back 
SPECTACULAR , SPECTACULAR 
Mai de mult , bistro ul era un loc unde sedeai la masa , comandai , mancai , discutai cu prietenii si plecai . Nu erau prezentari , nu conversatii cu ospatarii , nu monologuri . Cateodata , rar , grupul de ospatari venea la cate o masa cu un tort cu lumanari aprinse cantand ” happy birthday ” . No big deal .
Ceva timp in urma , langa cutia de donatii statea o notita : ” fa o donatie masurabila cu bucuria Ta “… O doamna invarsta a lasat $10 murmurand: “- Multumesc Doamne ! ce bucurie , vin copiii in vizita “ . Dumineca trecuta , aceeasi doamna , am vazut-o lasand sa -i cada $20 cu mana tramuranda , in timp ce zicea : “- multumesc Doamne ! au plecat “ …
un vant sub care nu mai e nimic . Iar soarele sta . Si sta si timpul . Doar vantul trece , petala cu al ei solar ce-mpunge cerul…
nu , nu-i un cal….ci mai nou se servestc la petreceri in loc de aperitive, caci de cand s-a inventat french kiss , french fry , trebuia si french horses 
se pare ca aud , in departare , ganduri furisate cu parfum . Vin cu aroma de patchouli din cufarul bunicii , cu zilele blande aurii ca pielita boabelor de struguri , cu nucile cazute in iarba , cu chipul prunelor prea coapte , amestecate in ceaunul mare , cu inceputul 
scolii , cu zile intamplate . M-am intamplat Eu , s-a intamplat Tudor , s-au intamplat Ei …..” cei mai iubiti dintre pamanteni ” S-au intamplat dimineti racoroase , cu roua atarnata pe -o panza de paianjen aproape perfecta , semn de zile frumoase . S-a intamplat sa vina toamna . Toamna , toamna , vulpe roscata , furisata in gandurile mele ! Sunt cele mai frumoase zile ale anului , pline de culoare , asteptare si arome .
Aici nu ne putem opri . In marmuri suspina crapaturi , parca statuile ar fi fugit .
Asa era in plan . Asa am facut !… Nu ne vazusem de mult . Baietii ne-au condus , noi am coborat regal , la scara , userul ne-a intampinat zambind . Baietii urmau sa-si petreaca timpul operei noastre la un streapt -bar . Degustibus…nihil sine Deo ! !!!Cand am intrat in hall , am avut o usoara mirare . Nu era aglomerat .
Dar , ne-am indreptat zglobii spre “opera house ” de unde se auzea deja musica !…hmmmm 
Asa am mai invatat ceva : nu conta pe “ultima data a inceput la 8 “…
windwhisperer